| Alexander Adolfovici Bode | |
|---|---|
| Numele la naștere | Alexander Heinrich de Bode |
| Data nașterii | 22 martie 1865 |
| Locul nașterii | |
| Data mortii | 19 ianuarie 1939 (în vârstă de 73 de ani) |
| Un loc al morții | |
| Țară | |
| Ocupaţie | profesor , poet |
| Soție | Nadejda Ivanovna Jihareva |
| Premii și premii | |
Alexander Adolfovich Bode ( Alexander Heinrich de Bode ; 22 martie 1865 , Klintsy , provincia Cernigov - 19 ianuarie 1939 , comuna Kratovo , regiunea Moscova ) - profesor de literatură din Rybinsk . Cunoscut pentru faptul că, potrivit lui A. V. Malgin , în timpul Primului Război Mondial ar fi compus textul cântecului „ Războiul Sfânt ” [1] (oficial, autorul cuvintelor acestui cântec este Lebedev-Kumach [2] ) .
Născut într-o familie nobiliară cu rădăcini alsaciene Bode [3] la 22 martie 1865 în suburbia Klintsy , provincia Cernihiv [4] (acum oraș, regiunea Bryansk ). În 1885 a absolvit gimnaziul din Moscova; în 1891 - Facultatea de Istorie și Filologie a Universității din Moscova [4] . A predat limbi antice în Livonia (Arensburg, acum Kuressaare ) și la Gimnaziul Serpukhov (până în 1906). S -a căsătorit cu fiica unui consilier colegial, Nadezhda Ivanovna Jikhareva [4] . În 1906 a fost transferat ca profesor de literatură rusă la Rybinsk . A lucrat ca profesor de limba și literatura rusă, latină și greacă în gimnaziile masculine [1] și feminine din Rybinsk .
Alexander Bode și-a petrecut ultimii ani ai vieții în familia fiicei sale, Zinaida Alexandrovna Kolesnikova, în satul suburban Kratovo [1] . Alexander Adolfovich Bode a murit în ianuarie 1939 [4] , a fost înmormântat la cimitirul Bykovsky (în orașul Jukovski, vezi fotografia mormântului ). Strănepotul Mikhail Yurievich Bode (n. 1956) este critic de artă.
Scrisoare de la fiica Bode către Boris AlexandrovDragă Boris Alexandrovici!
Este întotdeauna cu mare plăcere să ascultăm și să urmărim la televizor spectacolele Bannerului Roșu numit după Ansamblul de cântece și dansuri A. V. Aleksandrov al Armatei Sovietice. Cu o bucurie deosebită ascultăm „Războiul Sfânt”.
Multe mulțumiri tatălui tău, Alexander Vasilyevich, și ție, Boris Alexandrovich, pentru muzica acestui cântec. În zilele celui de-al XXV-lea Congres al Partidului nostru Comunist, după spectacolul programului de concert, ați vorbit cu amintiri despre crearea „Războiului Sfânt”, și a devenit complet clar și de înțeles pentru noi că V. I. Lebedev-Kumach s-a ascuns de tu adevărul despre originea acestui cântec. V. I. Lebedev-Kumach nu a scris piesa „Războiul Sfânt”.
Cântecul „Războiul Sfânt” s-a născut în orașul Rybinsk de pe Volga în timpul războiului mondial din 1914-1917. A fost scrisă de profesorul de limbă și literatură rusă, latină și greacă de la gimnaziul masculin din Rybinsk Alexander Adolfovich Bode - tatăl nostru. A fost un om inteligent, educat, care a absolvit facultatea de filologie a Universității din Moscova, un cunoscător al istoriei, un patriot profund, cu o înțelegere largă a vieții.
1916 Personal Regimentul 28 Groholsky - pe front. Barăcile regimentului sunt folosite pentru noi completări la unitățile militare. De-a lungul străzilor drepte și lungi din Rybinsk, paralele cu râul Volga, soldații care sosesc pentru antrenament și pleacă în continuare mărșăluiesc aproape non-stop - recruți, miliții.
Refugiații letoni ajung la Rybinsk. Își părăsesc pământul, satele, locuințele: fug, fugind de avioanele care revarsă lichid arzător, otrăvitor asupra oamenilor, animalelor, locuințelor. Poveștile refugiaților letoni sunt pline de groază. Luptătorii otrăviți de gaze sunt aduși de pe front.
În fiecare zi de două ori - la gimnaziu și înapoi - tatăl traversează străzile de marș. El percepe acut tot ce vede și aude, își face griji, își împărtășește impresiile cu mama sa. În aceste zile grele, tensionate, piesa „Războiul Sfânt” a fost scrisă de părinte. Cuvintele și muzica ei s-au născut împreună. Expresii maiestuoase, figurative, fuzionate cu o melodie simplă, pur rusească...
Tatăl său și-a petrecut bătrânețea lângă Moscova. În jurul lui erau copii și nepoți. În ultimii ani ai vieții sale, tatăl meu a început să vorbească despre inevitabilitatea războiului cu Germania. „Mă simt deja slăbit”, a spus el, „dar cântecul meu, „Holy War” poate fi încă util acum.” Dintre cântecele noastre moderne, i-a plăcut cel mai mult „Țara mea dragă este largă”... Considerând că V.I. Lebedev-Kumach este un mare patriot, tatăl său a decis să-i trimită „Războiul Sfânt” la „armare”. Scrisoarea sa blândă cu cuvintele și motivul cântecului a fost trimisă lui V.I. Lebedev-Kumach la sfârșitul anului 1937. Tatăl a așteptat o scrisoare de răspuns, dar nu a existat. În ianuarie 1939, tatăl meu a murit la Kratovo, în casa în care locuia și de unde a fost trimisă scrisoarea cu cântecul „Războiul Sfânt” și de unde vă scriu această scrisoare.
În 1942, trecând prin Moscova spre frontul de la Leningrad, fiul meu Andrei, artilerist, a intrat în casă și și-a scos șapca, în primul rând a întrebat: „Mamă, ai auzit „Războiul Sfânt” al bunicului?” „Da, am auzit. Muzică de Alexander Vasilievich Alexandrov, și acest lucru este foarte corect. El a dat viață întregului cântec. Pentru asta îi suntem foarte recunoscători. Ce sunet puternic! Chiar și tremurul se târăște! .. ”I-am răspuns fiului meu.
Și apoi... s-a dovedit că V.I. Lebedev-Kumach a scris într-o noapte ceea ce a îndurat inima și mintea unui profesor patriot în războiul mondial din 1914-1917.
Trimițându-ți această scrisoare, suntem profund convinși că tu, Boris Alexandrovici, ar trebui să afli despre adevărata origine a cântecului „Războiul Sfânt”... Îți vom fi recunoscători, Boris Alexandrovici, dacă vei răspunde la scrisoarea noastră. Vă dorim bunăstare deplină și succes în munca voastră minunată și numai bună și strălucitoare.
Zinaida Alexandrovna Bode,
în căsătoria lui Kolesnikova
Pe lângă textul „Războiului Sfânt”, în memoriile fiicei lui Bode, este dat un alt text poetic, al cărui autor, potrivit acesteia, este tatăl ei. Aceasta este o „Odă”, scrisă, conform memoriilor ei, precum și „Războiul Sfânt”, în 1916. În „Odă” există replici care fac ecou strofa „Războiului Sfânt” [5] :
Deja valul teuton
în loc se învârte și îngheață.
Va veni vremea și ea se va da
înapoi într-o furie neputincioasă.