Rinaldi, Angelo
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 11 iunie 2021; verificările necesită 2 modificări .| Angelo Rinaldi | ||
|---|---|---|
| fr. Angelo Rinaldi | ||
| Data nașterii | 17 iunie 1940 [1] [2] (82 de ani) | |
| Locul nașterii | Bastia , Corsica , Franța | |
| Cetățenie (cetățenie) | ||
| Ocupaţie | romancier , jurnalist , critic literar | |
| Limba lucrărilor | limba franceza | |
| Premii |
|
|
| Fișiere media la Wikimedia Commons | ||
Angelo Rinaldi ( fr. Angelo Rinaldi ; născut la 17 iunie 1940, Bastia) este un romancier, critic și jurnalist francez, membru al Academiei Franceze din 2001.
Biografie
Născut la 17 iunie 1940 în Bastia. Și-a început cariera jurnalistică la Nice-Matin , din 1969 până în 1972 a contribuit la ziarul Paris-Jour , apoi la L'Express (din 1976 până în 1998 [3] și-a câștigat o reputație de critic literar autoritar acolo [4] ). În 1998 sa alăturat Nouvel Observateur . În 1968 s-a apucat de literatură, autorul mai multor romane. În 1994 a primit Premiul Prințul Pierre de Monaco pentru contribuția sa la literatură, în 1995 a primit Premiul Fundației Mumm [5] .
În 1971, romanul lui Rinaldi La Maison des Atlantes (Casa atlanților) a fost distins cu Premiul Femin [6] .
În 1980 - Premiul Marcel Proust pentru romanul La dernière fête de l'Empire (Ultima sărbătoare a imperiului) [7] .
În 1988, romanul Les Roses de Pline (Trandafirii lui Pliniu) a fost distins cu Premiul Jean Fruthier [8] .
La 21 iunie 2001, a fost ales în Academia Franceză în locul rămas vacant după moartea lui José Cabanis (sediul numărul 20) [9] .
Din iulie 2003 până în decembrie 2005, a colaborat la suplimentul literar al ziarului Le Figaro - Figaro littéraire [10] .
Bibliografie
Romane
- La Loge du gouverneur , 1969 - Prix Fénéon en 1970
- La Maison des Atlantes , 1971 -Prix Feminaen 1971
- L'Éducation de l'oubli , Denoël, 1974
- Les Dames de France , Gallimard, 1977
- La Dernière Fête de l'Empire , roman, Gallimard, 1980 - Prix Marcel-Proust en 1988
- Les Jardins du consulat , roman, Gallimard, 1985
- Les Roses de Pline , Gallimard, 1987 - Prix Jean-Freustié en 1988
- La Confession dans les collines , Gallimard, 1990
- Les jours ne s'en vont pas longtemps , Grasset, 1993
- Dernières Nouvelles de la nuit , Grasset, 1997
- Tout ce que je sais de Marie , Gallimard, 2000
- Où finira le fleuve , Fayard, 2006
- Residence des etoiles , Fayard, 2009
- Les souvenirs sont au comptoir , Fayard, 2012
- Torrent , Fayard, 2016
Critica
- Service de presse (choix des chroniques littéraires de L'Express ), Plon, 1999, preface de Jean-François Revel
- Dans unétat critique , Les Empêcheurs de penser en rond/La Découverte, 2010
- Le Roman sans peine . Cronici. La Decouverte, Paris 2012
Piesa
- Laissez-moi vous aimer , teatru, Pierre-Guillaume de Roux, 2018
Note
- ↑ Angelo Rinaldi // Enciclopedia Brockhaus (germană) / Hrsg.: Bibliographisches Institut & FA Brockhaus , Wissen Media Verlag
- ↑ Angelo Rinaldi // Babelio (fr.) - 2007.
- ↑ Daniel Garcia. Qui a (encore) peur d'Angelo Rinaldi? (fr.) . L'Express (1 iulie 2006). Preluat la 11 iunie 2021. Arhivat din original la 11 iunie 2021.
- ↑ Pierre Boncenne. Angelo Rinaldi s'explique (franceză) . L'Express (1 octombrie 1980). Preluat la 11 iunie 2021. Arhivat din original la 11 iunie 2021.
- ↑ Angelo Rinaldi reçu à l'Académie française (franceză) . L'Obs (22 noiembrie 2002). Preluat la 11 iunie 2021. Arhivat din original la 11 iunie 2021.
- ↑ Angelo Rinaldi. Service de presse (French Edition) (fr.) . amazon.com. Preluat la 11 iunie 2021. Arhivat din original la 5 iulie 2007.
- ↑ Angelo Rinaldi. La dernière fête de l'Empire (franceză) . gallimard.fr. Preluat la 11 iunie 2021. Arhivat din original la 11 iunie 2021.
- ↑ Angelo Rinaldi. Les Roses de Pline (franceză) . gallimard.fr. Preluat la 11 iunie 2021. Arhivat din original la 11 iunie 2021.
- ↑ Angelo Rinaldi (franceză) . huffpost. Preluat la 11 iunie 2021. Arhivat din original la 11 iunie 2021.
- ↑ Angelo Rinaldi quitte "Le Figaro littéraire" (franceză) . Le Monde (5 decembrie 2005). Preluat la 11 iunie 2021. Arhivat din original la 11 iunie 2021.
Link -uri
- Angelo RINALDI (fr.) . Academia Franceză. Data accesului: 11 iunie 2021.
 Dicționare și enciclopedii | ||||
|---|---|---|---|---|
| ||||