Epitete animale

Epitetul animalistic , sau zooepitetul , este un epitet care caracterizează o persoană sau un grup de oameni comparându-le cu animale . Ele pot lua atât forma unei comparații cu un animal („încăpățânat ca un măgar”), cât și a metaforelor  - denumirea directă („măgar” în sensul de „prost”).

Epitetele animale au fost folosite încă din timpurile clasice pentru a îmbunătăți diferite caracteristici. Numele asociate cu animalele sunt comune în diferite țări. Unele epitete animale sunt peiorative și sunt folosite în campanii politice.

Istorie

În cultura Greciei Antice și a Romei Antice , stereotipurile asociate cu animalele au fost dezvoltate în mod activ, iar până la începutul erei noastre, epitetele animale au fost aplicate la o mulțime de lucruri, inclusiv concepte abstracte precum dragostea și frica. Autorii au folosit referințe la animale pentru a întări o idee: de exemplu, în Iliada și Odiseea lui Homer , leul înseamnă curaj. În Eneida lui Vergiliu , Cartagina este comparată cu o colonie de furnici - pe de o parte, harnice, puternice, loiale, organizate - exact genul cu care Enea ar dori să umple lumea - dar, pe de altă parte, acest lucru face ca Cartagina fragilă și nesemnificativă, ușor distrusă Roma [1] .

Aplicație

Epitetele animale pot fi folosite ca peiorative , fiind extrem de ofensatoare în unele culturi [2] . Acestea sunt uneori folosite în campanii politice: de exemplu, în 1890, liderul sindical Chummy Fleming a mărșăluit cu un grup de șomeri pe străzile din Melbourne sub sloganul „Hrănește-te cu carnea și oasele noastre, hiene capitaliste, aceasta este a ta. funeral feast” ( în engleză  Feed on our flesh and blood you capitalist hyenas : it is your funeral feast ) [3] , iar în 1958 guvernul cubanez l-a numit pe revoluționar Ernesto Che Guevara „șobolan comunist” [4] .

Epitetele animale nu se limitează la mamifere : de exemplu, o comparație cu un melc înseamnă încetineala extremă a celui comparat [5] , iar o comparație cu un melc arată lenea și dezgustul [6] . Broasca este un peiorativ francez derivat din utilizarea broaștelor în bucătăria franceză [7] .

Statistici

În engleză , germană și lituaniană , cea mai comună categorie de animale utilizate în comparații sunt animalele de fermă , canidele și păsările . 92% din epitetele animale germane și doar 47% din engleză sunt metafore, restul sunt comparații [8] .

Frecvența epitetelor animale englezești [8]
grup de animale Frecvență Ponderea comparațiilor Exemple de comparație cota de metafore Exemple de metafore
canidele 13 % 49% flămând ca un lup , obosit ca un câine 51% vulpe vicleană , lup singuratic
Păsări 13 % 35% negru ca un corb 65% Papagal vorbăreț , cuc iresponsabil , șoim atent , porumbel păcii
Insecte 7% 81% muncitor ca o albină , înțeapă ca un viespin 19 % gândac urât , lăcustă mutabilă
animale de fermă 41% 54% tare ca un bou , ascultător ca un miel , încăpățânat ca un măgar 46% măgar prost , oaie lașă
Alte animale 7% cincizeci la sută încet ca un melc cincizeci la sută cameleon schimbător
Animale acvatice 6% 57% înoată ca un pește 43% broasca urata
felină opt % 40% curajos ca un leu 60% pisica moale
rozătoare 5 % 62% nebun ca iepurele de martie , cresc ca iepurii 38% speriat ca un iepure

În limba sârbă sunt cele mai des folosite următoarele animale, începând cu cele mai populare: porc, pui, câine, vaca, maimuță, pui, șobolan, curcan, șoarece, șarpe, pisică, vulpe, oaie, vulpe, vierme. Vaca și vulpea desemnau aspectul unei persoane, obiceiurile alimentare de porc, vulpea și curcanul caracterizau intelectul, iar restul - personajul [9] .

Note

  1. ↑ 1 2 Campbell, Gordon Lindsay. Manualul Oxford al animalelor în gândirea și viața clasică  . - Oxford University Press , 2014. - P. 145-147, and passim. — ISBN 978-0-19-103516-6 .
  2. ↑ Herzfeld, Michael. Intimitatea culturală: Poetica socială și viața reală a statelor, societăților și instituțiilor  . - Routledge , 2016. - P. 73. - ISBN 978-1-317-29755-0 .
  3. ↑ Scates, Bruce. O nouă Australia: cetățenie, radicalism și prima republică  (engleză) . - Cambridge University Press , 1997. - P. 32. - ISBN 978-0-521-57296-5 .
  4. ↑ Reid-Henry, Simon. Fidel și Che: O prietenie revoluționară  (engleză) . — Hodder și Stoughton, 2009. - P. 141. - ISBN 978-1-84894-138-0 .
  5. ↑ Pamatier, Robert Allen. Vorbind despre animale: un dicționar de metafore animale  (engleză) . - Greenwood, 1995. - P. 351. - ISBN 978-0-313-29490-7 .
  6. ↑ Limac . Dicționare Oxford. - „2. O persoană lentă, leneșă. „‘Chiar dacă mori de chef să-ți pălmuiești colegul de cameră neînțeles, iubitul învins sau melcul dezgustător al unui șef, joacă-te frumos’”. Preluat la 12 iulie 2017. Arhivat din original la 8 iulie 2017.
  7. ↑ De ce francezii îi numesc pe britanici „roast beefs”?  (3 aprilie 2003). Arhivat din original pe 22 decembrie 2007. Preluat la 1 septembrie 2017.
  8. ↑ 1 2 Sakalauskaite, Aida. Zoometafore în engleză, germană și lituaniană: un studiu de corpus  (engleză) . — Universitatea din California, Berkeley (teză de doctorat), 2010.
  9. ↑ Berces, Katalin Balogne; Szamosfalvi, Zsuzsa Nume de animale utilizate în adresarea oamenilor (în engleză) (28 ianuarie 2009). Preluat la 1 iulie 2016. Arhivat din original la 19 august 2016.

Literatură

Vezi și