Egiptul ahemenid - Egiptul în epoca ahemenizilor (secolele VI-IV î.Hr.). Potrivit lui Herodot , Egiptul ocupă locul VI în lista generală a satrapiilor [1] . Principala sursă de venit a Egiptului ahemenid a fost producția de pâine și pescuitul. Centrul administrativ era Memphis .
Cucerirea Egiptului a fost realizată de regele persan Cambise al II-lea în anul 525 î.Hr. e., învingând armata faraonului egiptean în bătălia de la Pelusium . Ultimul faraon egiptean Psammetik III a rămas în viață, dar a fost ucis după suprimarea revoltei anti-persane. Cambise a luat titlul de faraon, iar ahemenizii au devenit dinastia XXVII a Egiptului. În timpul războaielor greco-persane , grecii au invadat Egiptul , bazându-se pe succesul rebeliunii lui Inar. Cu toate acestea, satrapul Megabyzus a păstrat Egiptul ca parte a Persiei. Mai târziu, în 404 î.Hr., o răscoală a izbucnit din nou în Egipt sub conducerea lui Amyrtheus . Succesorii lui Amirtey au reușit pentru o vreme să câștige independența. În 378 î.Hr. e. Mercenarul grec din serviciul persan , Iphicrates , a făcut o încercare nereușită de a întoarce Egiptul în statul ahemenid. Din nou, Egiptul a devenit parte a statului ahemenid sub Artaxerxes III [2] . Campaniile lui Alexandru cel Mare au pus capăt stăpânirii perșilor . Unul dintre ultimii satrapi ahemenizi ai Egiptului a fost Savak , care a murit în bătălia de la Issus [3] .
Herodot descrie religia Egiptului Ahmemenid, care era venerarea lui Isis , Osiris și Amon cu coarne [4] .