Gavrilov, Boris Gavrilovici

Boris Gavrilovici Gavrilov
Numele la naștere	Boris Gavrilovici Ermiyaev
Data nașterii	1908( 1908 )
Locul nașterii	Derbent
Data mortii	1990( 1990 )
Cetățenie	URSS
Ocupaţie	romancier , dramaturg , poet , educator
Direcţie	proză, poezie
Gen	poveste, poezie, dramă
Limba lucrărilor	tatian
Premii

Boris Gavrilovici Gavrilov ( 1908  - 1990 ) - scriitor, poet și dramaturg evreu de munte, profesor, primul profesor al limbii Tat (evreiești de munte) și fondatorul școlii, compilator al primei gramatici, manuale și dicționar al limbii Tat [1] .

Biografie

Născut într-o familie de muncitor angajat. Din 1915 a studiat la yeshiva cu rabinul Sholu. Crescând printre ruși, vorbea fluent rusă; după 1917 a studiat la o școală rusă.

În 1926, a intrat în facultatea muncitorească a Institutului Industrial (Leningrad), dar a fost expulzat câteva luni mai târziu din cauza scrisorilor anonime în care se spunea că este fiul unui kulak. Revenind la Derbent, și-a schimbat numele de familie în Gavrilov (după numele tatălui său).

În primăvara anului 1927 s-a mutat la Majalis ( raionul Kaitag ), unde a creat o școală Tat, unde a predat din august 1927 împreună cu soția sa Olga, elevă la Colegiul Pedagogic Derbent. A întocmit un program de instruire, un dicționar și manuale în limba Tat (evreiască de munte).

În 1930, a fost transferat la Derbent la prima școală Tat (evreiască de munte) deschisă, numită după Aron Erlich. În timp ce lucra la școală, a absolvit facultatea pedagogică din Derbent în lipsă. În anii 1930 a scris o gramatică, fonetică și morfologie a limbii Tat (evreiești de munte), care au fost publicate în 1940-1941. Din 1930 a fost și corespondent pentru primul ziar Tatian Zakhmetkesh.

Din primele zile ale Marelui Război Patriotic s-a oferit voluntar pe front [2] ; demobilizat la sfârşitul anului 1946, revenit la Derbent.

Până în 1947, a lucrat ca director al școlii Tat numită după Kaganovici. Ulterior a ocupat diverse funcții de conducere. În 1989, după renașterea școlilor naționale, a pregătit Manualul pentru clasa I în limba Tat (evreiască de munte), care a fost publicat în 1990, precum și Dicționarul Tat-rus, rus-Tat.

Familie

Tatăl - Gavriil Ermiyaev, originar din Cuba ( Azerbaidjan ).

Fiul - Mihail , profesor, jurnalist, redactor-șef al ziarului Vatan și Kavkazskaya gazeta, poet. Fiul său:

• Simon, poet

Creativitate

Primele sale poezii le-a publicat în ziarul „Zakhmetkesh” („Muncitor”) la sfârșitul anilor 1920 [3] ; a publicat poezie și nuvele în ea în anii 1930 [4] .

De la sfârșitul anilor 1920, a adunat folclor din Tats din regiunea Kaitag. În Majalis, conform acordeonistului Yakub, el a înregistrat poezia „Heydar și Maral” și a realizat procesarea literară a acesteia.

Din 1938, în legătură cu traducerea limbii scrise a popoarelor din Daghestan în alfabetul rus pe baza alfabetului chirilic [4] [5] , a pregătit și publicat „ABC”, „Gramatica limbii Tat” și „Dicționar de ortografie al limbii Tat”. Alfabetul propus de B. Gavrilov este luat ca bază a limbajului literar Tat (evreiesc de munte).

În anii postbelici, a publicat poezii, povestiri, piese de teatru și traduceri în almanahul tațian „Vatan Sovetimu” („Patria noastră sovietică”). A publicat trei culegeri de poezii; în 1980 „Antologia poeziei Tat (evreiești de munte)”.

În poeziile lui Boris Gavrilov, cititorul își poate simți inspirația poetică, stăpânirea excelentă a limbii materne... În creativitatea poetică, el a dat dovadă de abilități extraordinare.

Scrieri alese

• Peri-Khanum (dramă, 1932) - montat la Teatrul de Stat Tat (Derbent) în 1938 [6] , în repertoriu până în 1990.

Note

1. ↑ Yuzbekova E. M. Experiența culturală a unei regiuni multietnice rusești  // Buletinul Pedagogic Iaroslavl. - 2011. - T. 1 , Nr. 3 . - S. 286-294 .
2. ↑ Bakhshieva S. Taty în Marele Război Patriotic . Mișcarea „Lezgistanul Liber” (19 martie 2012). Consultat la 10 februarie 2013. Arhivat din original pe 13 februarie 2013. (nedefinit)
3. ↑ Literatură (link inaccesibil) . evreii de munte. Istorie, etnografie, cultură . Sursă. Consultat la 10 februarie 2013. Arhivat din original pe 25 ianuarie 2013. (nedefinit) 
4. ↑ 1 2 Istoria ziarului: Au creat „Watan” (link inaccesibil) . Ziarul republican „Vatan” în limba ebraică (5 iulie 2011). Consultat la 10 februarie 2013. Arhivat din original pe 7 mai 2013. (nedefinit) 
5. ↑ Rezoluția Biroului Comitetului Regional Daghestan al Partidului Comunist al Bolșevicilor din întreaga Uniune și Prezidiul Comitetului Executiv Central al ASSR Daghestan „Cu privire la traducerea scrierii popoarelor din Daghestan din latinizat în alfabetul rus Bazat pe chirilic” (1938).
6. ↑ Ismailov F. Ieri și astăzi a teatrului Tat  // Dagestanskaya Pravda. - 5 august 2011.