Davydov, Serghei Davydovici

Sergey Davydovich Davydov (la naștere - Spartak Davidovich Davidovich ; 22 martie 1928 , Shebalino , Regiunea Autonomă Oirot [2]  - 27 decembrie 2001 , Sankt Petersburg ) - poet, prozator și traducător sovietic și rus [3]

Biografie

Născut într-o familie de angajați, care s-au mutat curând din Altai la Leningrad. La începutul războiului, tatăl său, David Grigorievici Davidovici (1906–?) [4] , originar din orașul Krugi (azi districtul Tolochin , regiunea Vitebsk ), a mers pe front, în februarie 1942, Spartak și mama sa. au fost evacuați la Sharya . Acolo, mama lui a murit, iar Spartak a fost acceptat ca elev într-un pluton muzical la școala de comunicații militare, apoi transferat la un regiment de artilerie antiaeriană. La 15 ani a absolvit școala regimentară cu gradul de sergent subaltern. Membru al Marelui Război Patriotic . A participat la luptele din Belarus, statele baltice. Considerat „cel mai tânăr dintre poeții generației din față ”. După război, Davydov a lucrat ca strungar la uzina Sevkabel din Leningrad. La început, a intrat în literatură ca „poet lucrător”. Din 1958, a condus viața de scriitor profesionist, a călătorit mult prin țară, a vorbit cu succes către diverse audiențe și a călătorit în străinătate. [5]

Familie

• Soția - Zoya Vasilievna Davydova, din 1966 și timp de mai bine de treizeci de ani a lucrat ca regizor, apoi director șef al radioului Comitetului pentru televiziune și radiodifuziune din Leningrad, mai târziu VGTRK „Sankt Petersburg” . Sub conducerea ei au fost puse în scenă peste o sută de spectacole radiofonice bazate pe opere ale scriitorilor clasici și contemporani. Unele dintre spectacolele de radio au fost distinse cu premii internaționale pentru regie.
  
  • Fiica - Elena Sergeevna Davydova, prozatoare, jurnalist. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Sankt Petersburg , publicată în reviste literare și de artă, printre care Zvezda , Neva , Aurora . A predat la universități din Germania, SUA și țări arabe.
    
    • Nepot - Vadim Vadimovich Fedotov , manager media, CEO al GPM-Technology.

Creativitate

A scris cicluri de călătorie și poezii individuale: „Motivul kazah” (Bukhtarma, 1962), „Motivul caucazian”, „Motivul scandinav”, „La Leipzig”, „Soarele în Baikal”, poemul „Întâlnirea la Tobolsk”, etc. Unele reportajul acestor lucrări, nepretenția formei sunt în mare măsură luminate de autenticitatea cotidiană, intonațiile naturale și, adesea, umorul. Poeziile lui Davydov au fost puse pe muzică de compozitorii V. Solovyov-Sedym , Iu. Șcekotov, N. Cervinsky, Iu. Balkashin , I. Tsvetkov , V. Chistyakov și alții. De la mijlocul anilor 1960, a publicat și proză. Romanele sale („Drumul confuz”, „Sanatoriul doctorului Volkov”) și poveștile se adresează în principal copiilor de vârstă școlară medie și superioară. S-a încercat la dramaturgie (piesa într-un act „I Love Ryabinin”. M.: VAAP-INFORM, 1982), a scris împreună cu O. Shestinsky și G. Kazansky scenariul lungmetrajului „ Izhora Battalion ” (1972) . De-a lungul anilor, a tradus poeziile prietenilor - poeți ai fostei URSS. Traducerile sale sunt în mare parte libere și sunt incluse în cărți alături de poezii originale, cu subtitrări-remarci: „De la A. Immermanis” (Letonia), „De la M. Kvlividze” (Georgia), „De la O. Sultanov ” ( Kârgâzstan), etc.

Adrese din Sankt Petersburg

• str. Budapesta , d. 38, k. 4 [6]

Scrieri alese

• Vino la foc: poezii. - M.-L., 1964;
• Un traseu încurcat: o poveste. - L., 1966;
• Dig: poezii. - L., 1968;
• Traseu confuz: romane și povești. - M., 1970;
• Controvedere: poezii. - L., 1973;
• Sanatoriul Dr. Volkov: o poveste. - L., 1976;
• Poezii. - L., 1975;
• Nașterea primăverii: poezii. - L., 1978;
• Mirosul de zăpadă: poezii. - L., 1979;
• Muzica luminii: Poezii. - L., 1979;
• Leningradets suflet și familie: vers. - L., 1984;
• Piesă confuză. Sanatoriul Dr. Volkov: povestiri. - L., 1985;
• Poezii. - L., 1986;
• Singur cu Viața: Poezii. - L., 1988;
• Vacanță grea!: poezii. - L., 1989;
• Epigrame. - T. 1. - Sankt Petersburg, 1997; T. 2. - Sankt Petersburg, 1997; T. 3. - Sankt Petersburg, 1998;
• Multă vreme nu mi-au plăcut blondele: epigramele. - SPb., 1999.

Note

1. ↑ A. V. Tyurin. Filiala Leningrad a Uniunii Scriitorilor din URSS în anii reformelor Hrușciov (1953-1964) . Preluat la 4 aprilie 2021. Arhivat din original la 22 noiembrie 2021. (nedefinit)
2. ↑ 1 2 Now - Shebalino , Republica Altai , Rusia .
3. ↑ Davydov Serghei Davidovici . Consultat la 15 ianuarie 2018. Arhivat din original la 16 ianuarie 2018. (nedefinit)
4. ↑ David Grigoryevich Davidovich pe site-ul „Memoria poporului” : fiul este indicat pe carnetul de înmatriculare - Spartak Davidovich Davidovich, care locuiește în Leningrad la 9/3 Strada Rubinstein, ap. unsprezece.
5. ↑ Serghei Davydov. Ghiocel (link inaccesibil) . Consultat la 15 ianuarie 2018. Arhivat din original la 16 ianuarie 2018. (nedefinit) 
6. ↑ Dolinin S. Un tur al lui Kupchino a apărut la Sankt Petersburg // St. Petersburg Vedomosti. - 2021. - 6 oct. . Preluat la 20 octombrie 2021. Arhivat din original la 20 octombrie 2021. (nedefinit)

Link -uri

• Traseu confuz-Serghey Davydov

	În cataloagele bibliografice ISNI : 0000 0001 1626 8683 LCCN : n84000313 NKC : jx20060205056 NLP : A22243689 NTA : 291261914 VIAF : 40765404 WorldCat VIAF : 40765404