Castelul Smalholm sau Seara lui Ivan

Castelul Smalholm sau Seara lui Ivan
Gen baladă
Autor Walter Scott
Limba originală Rusă
data scrierii 1800
Data primei publicări 1803, Cântecele de la frontiera scoțiană
Logo Wikisource Textul lucrării în Wikisource

„ Castelul Smalholm, sau seara de vară ” ( ing.  The Eve of St. John ) este o baladă de Walter Scott , scrisă în 1800. În 1822, Vasily Jukovsky a creat o traducere gratuită a baladei în rusă, care este considerată una dintre cele mai bune lucrări ale sale.

Plot

Acțiunea baladei are loc în Scoția în secolul al XVI-lea. Textul menționează actualul castel din Smalholm din sudul țării și bătălia de la Ankrammoor dintre scoțieni și englezi , care a avut loc în 1545. Baronul Smalholm părăsește castelul complet înarmat și se întoarce trei zile mai târziu cu o armură tăiată și cu un topor însângerat. Pagina îi spune că baroneasa s-a întâlnit noaptea în secret cu un anume Richard Coldingham, care i-a promis că va veni în dormitorul ei în noaptea următoare, în ajunul verii . Baronul refuză să creadă: potrivit lui, l-a ucis pe Koldingham în urmă cu trei zile și, din acest motiv, acum sunt slujbe slujbe comemorative. Cu toate acestea, Richard vine noaptea. El îi spune baronesei că a fost ucis de un soț înșelat și că acum nu își poate găsi pacea, deoarece „dragostea fără lege” este un păcat grav. Koldingam pleacă, lăsând o urmă de neșters pe mâna femeii după atingerea lui. Mai târziu, atât baronul, cât și soția sa merg la mănăstire.

Creare și publicare

Walter Scott a scris o baladă în 1800 numită The Eve of St. John .  Această poezie a fost inclusă în al treilea volum al Cântecelor de la granița scoțiană , publicat în 1803 [1] . Autorul a însoțit balada cu un amplu comentariu istoric. Criticii literari notează că această lucrare, ca și alte balade ale lui Scott, combină o bază istorică, fantezie decorativă caracteristică romantismului și intrigi intense. Detaliile intrigii sunt în mod deliberat lăsate vagi; astfel, autorul a încercat să arate părerile oamenilor asupra istoriei ca proces complex și chiar de necognoscibil [2] .

Istoria traducerii în limba rusă

În 1822, Vasily Jukovsky a creat o traducere gratuită a baladei în rusă. Poemul s-a numit „ Castelul Smalholm sau Seara lui Ivan ”, traducătorul a eliminat descrierile detaliate ale armurii și, în general, a slăbit componenta istorică a baladei, dar i-a întărit începutul liric. Prima publicație a avut loc doar doi ani mai târziu din cauza problemelor legate de cenzură. Combinația dintre temele adulterului și Nașterea lui Ioan Botezătorul (tocmai în ajunul acestei zile baroneasa își face o întâlnire cu iubitul ei) a fost considerată blasfemie de cenzori. Jukovski i s-a cerut să elimine din text referințele la rituri creștine (în special, requiems), să înlocuiască Ziua lui Ivan cu „Ziua lui Duncan”, neexistentă, pentru a clarifica faptul că baronul și soția sa au mers la mănăstire din cauza pocăinței. Poetul s-a plâns de cenzori procurorului-șef al Sinodului , iar în final părțile au ajuns la un compromis. Balada a fost publicată sub titluri noi: Castelul Smalholm. A Scottish Tale” (în jurnalul „Competitor of Enlightenment and Charity”) și „Duncan Evening. Scottish Tale” (în revista „News of Literature”). Jukovski a fost nevoit să adauge un comentariu moralizator, care însă s-a dovedit a fi destul de ironic [3] [4] .

Contemporanii au apreciat foarte mult această baladă. Pușkin în „ Călătoria de la Moscova la Sankt Petersburg ” a numit-o „glorioasă” [5] , Belinski a scris că „din punct de vedere al limbajului aceasta este una dintre cele mai uimitoare lucrări ale lui Jukovski” [6] .

Note

  1. ↑ Reizov B. Walter Scott // Scott V. Opere colectate în 20 de volume. T. 1. - M., L .: Editura de stat de ficțiune, 1960. - P. 7.
  2. ↑ Urnov D. „Walter Scott Himself”, sau Magical Fiction // Book of Walter Scott's Works in 8 volumes. - M . : Pravda, 1990. - T. 1. - S. 21.
  3. ↑ I. V. Izmailov. Note // V. A. Jukovski. Poezii. - Ed. a II-a. - L., 1956. - S. 818. - („Biblioteca poetului”. Seria mare).
  4. ↑ I. M. Semenko . Note // V. A. Jukovski. Lucrări adunate în 4 volume.T. 2. - M .; L .: GIHL, 1959. - S. 463-465. Arhivat pe 25 ianuarie 2021 la Wayback Machine
  5. ↑ Pușkin A. Lucrări complete în 10 volume. T. VII. - M.-L.: Editura Academiei de Științe a URSS, 1949. - S. 647.
  6. ↑ „Opere ale lui Alexandru Pușkin”. Articolul doi // Otechestvennye zapiski. - 1843. - Nr 9. - Catedra. v.