Cascada de informații disponibile este una dintre prejudecățile cognitive comune, un proces de auto-creștere în care credința colectivă în ceva devine mai puternică cu cât acest fapt/afirmație se repetă mai des în societate.
Esența procesului cascadei de informații disponibile este un fel de reacție în lanț care are loc atunci când informațiile sunt transferate de la o persoană la alta. Odată cu pregătirea prealabilă a informațiilor de către diverși specialiști (psihologi, marketeri, specialiști SMM, copywriteri), aceasta devine „ușor digerabilă” de către populația generală, având anumite criterii de accesibilitate: convingătoare, argumentate, susținute de opiniile unor surse autorizate. Cu o astfel de prezentare a faptului, nu fiecare persoană va fi sceptică cu privire la astfel de informații și va efectua cel puțin o verificare preliminară a adevărului. Mai ales acest tip de distorsiune cognitivă s-a răspândit în epoca de glorie a televiziunii și a rețelelor sociale. Cert este că în aceste resurse informaționale predomină gândirea de grup și are loc procesul de deidentificare a unei persoane. O altă sursă a efectului cascadei de informații disponibile este însăși natura socială a omului. Din timpuri imemoriale, o persoană a trăit în societate, prin urmare, comunitatea, un partener, cu alte cuvinte, o altă persoană (pe lângă informațiile primite din lumea exterioară și din natură) a fost principala resursă de informare.
Efectul cascadei de informații disponibile aparține primului grup de distorsiuni cognitive asociate cu problema supraabundenței informaționale [1] . Motivul apariției acestui tip de distorsiune este o cantitate excesiv de mare de informații cu resurse limitate ale creierului, astfel încât acesta din urmă trebuie să întrerupă unele fluxuri de informații. Dar pentru aceasta trebuie să înțelegeți ce informații să acceptați, să vă amintiți, să înțelegeți și să stocați și ce puteți sări peste. Astfel, opinia publică și comportamentul de grup devin un fel de semnale despre ce informații ar trebui să avem încredere.
Cass Sunstein și Timur Kuran, care au studiat problema reacțiilor distorsionate la riscuri în politică, au inventat termenul de cascadă de informații accesibile. Ei notează că, într-un context social, „...toate euristicile sunt egale, dar accesibilitatea este mai egală decât altele”. Aici, metoda euristică este înțeleasă nu numai ca detalii, ci și ca judecăți.
În studiul lui Sunstein și Kuran, sunt luate în considerare două cazuri în care efectul cascadei de informații disponibile este destul de pronunțat. Prima dintre acestea a avut loc în 1979 în orașul Love Canal, statul New York: ploile abundente au spălat depozitele de deșeuri toxice, provocând răspândirea unui miros puternic în oraș, precum și contaminarea apei potabile. Activiștii au făcut imediat tam-tam cu privire la situația actuală, au fost create programe corespunzătoare la televizor, oamenii s-au adunat pentru demonstrații și mitinguri. În același timp, oamenii de știință care au încercat să susțină că pericolul este exagerat au fost ignorați. Drept urmare, autoritățile au cheltuit sume uriașe de bani pentru crearea de fonduri speciale pentru combaterea poluării, mulți locuitori s-au mutat în zone mai favorabile pe cheltuiala statului. Nici astăzi nu există un consens cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Canalul Iubirii și dacă fondurile de la bugetul de stat au fost cheltuite corespunzător. Kuran și Sunstein interpretează acest eveniment ca una dintre manifestările unei cascade de informații disponibile și îl numesc „pseudo-eveniment”. Al doilea caz luat în considerare este așa-numitul „Daminoside Panic”, care a avut loc în 1989. Daminoside, alias „Alar” este o substanță chimică care a fost folosită pentru a controla creșterea merelor și pentru a îmbunătăți aspectul. Presa a raportat că medicamentul în doze mari provoacă cancer la șobolani și șoareci. Evident, publicul era alarmat. Frica a provocat din ce în ce mai multe articole în presă, ceea ce, drept urmare, a dus la situații absurde: oamenii au sunat și au întrebat dacă este sigur să toarnă sucul de mere la scurgere sau ar fi mai bine să îl duci la un laborator special, Meryl. Streep a mărturisit în fața Congresului SUA, producătorii de mere suportă pierderi uriașe, deoarece merele au devenit frică [2] . Ulterior, cercetătorii au confirmat că un medicament precum daminozida nu prezintă un pericol major pentru oameni, doar ca posibil cancerigen [2] .
Efectul cascadei de informații disponibile este o reacție naturală a creierului la o cantitate mare de informații primite. După cum arată exemplele descrise mai sus, acest lucru poate juca o glumă crudă unei persoane. Acest fenomen este cel mai periculos în mâinile teroriștilor. De-a lungul multor ani de observații statistice, s-a dovedit că și în țările în care actele teroriste sunt mai intense, mai mulți oameni mor în accidente de mașină decât în atacuri teroriste. Acestea din urmă reușesc însă să țină în frică orașe și state întregi, pentru că această temă este discutată constant în societate și în mass-media, încălzind situația [2] .
Lista distorsiunilor cognitive
Judith S. Beck Terapia cognitivă: un ghid complet - Per. din engleza. - M.: SRL „ID Williams”, 2006
Kahneman D. Gândește-te încet... decide repede. - Literes, 2018