Komissarov, Vilen Naumovich
| Vilen Naumovich Komissarov | |||
|---|---|---|---|
| Data nașterii | 23 august 1924 | ||
| Locul nașterii | Ialta , URSS | ||
| Data mortii | 8 iunie 2005 (80 de ani) | ||
| Un loc al morții | Moscova , Rusia | ||
| Țară | URSS → Rusia | ||
| Sfera științifică | lingvistică , traducere | ||
| Loc de munca | |||
| Alma Mater |
|
||
| Grad academic | doctor în filologie | ||
| consilier științific | Da, eu Retsker | ||
| Elevi | D. I. Ermolovici | ||
| Premii și premii |
|
||
Vilen Naumovich Komissarov ( 23 august 1924 , Ialta - 8 iunie 2005 , Moscova ) - lingvist sovietic și rus , specialist în domeniul traducerii și studiilor de traducere , reprezentant al școlii de teoria lingvistică a traducerii , autor al multor publicații despre probleme de semasiologie si limba engleza . Doctor în filologie (1975).
Biografie
Născut la Yalta la 23 august 1924. Membru al Marelui Război Patriotic [1] .
A absolvit facultatea pedagogică a Institutului de limbi străine din întreaga Rusie în 1951, cu specializarea în engleză și germană. În 1955 și-a susținut teza de doctorat „Trăsăturile semantice ale cuvintelor antonime în limba engleză (Based on Some Groups of Qualitative Adjectives)”, în 1975 și-a susținut teza de doctorat „Problems of Linguistic Analysis of Translation” (opozanți oficiali L. S. Barkhudarov , V. G. Gak și R.K. Minyar-Beloruchev ). A lucrat ca redactor la Biroul de Traduceri Tehnice-Militare, interpret simultan, profesor de limbi străine la cursurile de interpreți ONU, la Institutul Pedagogic Regional din Moscova. N. K. Krupskaya și VPA ei. V. I. Lenin .
Conducând Departamentul de Teoria, Istoria și Critica Traducerii de la Universitatea Lingvistică de Stat din Moscova , timp de o jumătate de secol cercetează activitățile de traducere, predând teoria și practica traducerii orale ( consecutive și simultane ) și scrise .
A fost unul dintre fondatori și membru al Consiliului de Administrație al Uniunii Traducătorilor din Rusia .
Urna cu cenușa a fost îngropată în columbariumul cimitirului Donskoy .
Proceedings
A publicat peste 100 de lucrări științifice și manuale, inclusiv cărți retipărite în mod repetat precum „A Word on Translation” (1973), „Linguistics of Translation” (1980), „Theory of Translation” (1990), „The Naturalness of Literary Translation” " (1991) , "Fundamentele teoretice ale metodelor de predare a traducerii" (1997), "Teoria generală a traducerii" (1999), "Studii moderne de traducere. Curs de prelegeri” (1999—2000), „Studii de traducere lingvistică în Rusia. Manual” (2002), „Studii moderne de traducere. Manual „(2004) [2] ; a publicat postum colecția „Studii de traducere. Articole selectate 1968-2005 (2020).
Un extras din cartea lui V. N. Komissarov „Modern Translation Studies” [3] (cu permisiunea văduvei):
Metoda de predare a traducerii este încă slab dezvoltată din cauza unui număr de motive obiective și subiective. Deși activitatea de traducere în sine are propria sa istorie veche de secole, necesitatea de a preda traducerea ca disciplină științifică specială a apărut relativ recent. O rețea largă de instituții de învățământ implicate în formarea traducătorilor profesioniști a fost creată abia în a doua jumătate a secolului XX, iar multe aspecte legate de organizarea și conținutul procesului de învățământ, de obiectivele finale ale formării și de cerințele care ar trebui să fie prezentate atât cursanților, cât și educatorilor. Deși multe instituții de învățământ formează viitori traducători, nicio universitate nu formează profesori de traducere și nu există nicăieri cursuri de metodologie de predare pentru această disciplină. Pregătirea de traducere este efectuată fie de profesori de limbi străine, fie de traducători practicanți, deși este clar că nici cunoașterea limbii, nici capacitatea de a traduce nu înseamnă în sine capacitatea de a conduce cursuri de traducere cu studenții într-un mod calificat și de succes. Aceasta necesită pregătire metodologică specială, cunoaștere a specificului disciplinei academice predate, principii și metode de organizare a procesului de învățământ.
Premii
- Medalia „Pentru Meritul Militar” (1953) [4] ,
- Medalia „Pentru victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic din 1941-1945” (1945) [5] .
Note
- ↑ Komissarov Vilen Naumovich :: Memoria poporului . pamyat-naroda.ru . Preluat: 25 februarie 2021.
- ↑ Scurtă biografie în engleză și rusă . Consultat la 26 mai 2006. Arhivat din original pe 15 iunie 2006.
- ↑ Komissarov V.N. Studii moderne de traducere. Ghid de studiu . Consultat la 26 mai 2006. Arhivat din original pe 12 octombrie 2006.
- ↑ Komissarov Vilen Naumovich :: Memoria poporului . pamyat-naroda.ru . Preluat: 25 februarie 2021.
- ↑ Isprava poporului . podvignaroda.ru . Preluat la 25 februarie 2021. Arhivat din original la 4 octombrie 2018.
Literatură
- Convorbire cu V. N. Komissarov în ajunul împlinirii vârstei de 80 de ani , înregistrată de D. I. Ermolovici . // Revista „Poduri”. - Nr. 3. - 2004.
- În memoria lui V. N. Komissarov (necrolog). // Revista „Poduri”. - Nr. 2/6. — 2005.
- Ermolovici D. I. V. N. Komissarov și studiile moderne de traducere
 |
| |||
|---|---|---|---|---|