Episcopia Lavantului
Lavant ( germană: Lavant ) este o episcopie catolică care până în 1859 a acoperit teritoriul părții de est a Carintiei și a Stiriei Inferioare . Din 1859, reședința episcopilor a fost mutată la Maribor , păstrând în același timp fostul titlu de episcop Lavant. În 2006, episcopia a fost transformată în Arhiepiscopia Mariborului .
Istorie
În 1212, arhiepiscopul de Salzburg Eberhard al II-lea a întemeiat o mănăstire augustiniană în estul Carintiei, în valea râului Lavant , care în 1228, prin hotărârea papei Honorius al III-lea , a fost transformată în episcopia Lavantului. Sediul episcopilor era orăşelul Sankt Andra . Noua eparhie era mică din punct de vedere teritorial și includea doar câteva parohii din estul Carintiei și sudul Stiriei . Cu toate acestea, destul de des episcopii de Lavant au devenit vicari ai Arhiepiscopului de Salzburg în posesiunile sale, împrăștiați în principatele din sud-estul Germaniei, inclusiv Frisach , cel mai mare centru comercial din Carintia. Episcopii erau subordonați arhiepiscopilor de Salzburg, dar deja în secolul al XIV-lea au primit un grad destul de larg de autonomie și statutul de prinț-episcop, ceea ce face posibilă puterea suverană asupra pământurilor aparținând lui Lavant. În secolul al XVI-lea , episcopii de Lavant au participat periodic în calitate de prinți teritoriali la reuniunile Reichstag-ului Sfântului Imperiu Roman , dar mai târziu, sub presiunea Habsburgilor și a Salzburgului, au pierdut statutul de principat suveran. Teritoriul eparhiei s-a extins ușor la sfârșitul secolului al XVIII-lea , incluzând o parte din ținuturile din Stiria Inferioară ( Cele ).
Prin decizia din 1859, Valea Lavantului și partea de est a Carintiei au fost puse sub controlul episcopilor din Gurk . Din 1857, marele oraș Maribor de pe Drava a devenit reședința episcopilor de Lavant , iar teritoriul noii eparhii de Maribor-Lavant a început să acopere ținuturile din Stiria Inferioară. Majoritatea enoriașilor noii episcopii erau sloveni . După formarea în 1918 a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (viitoarea Iugoslavie ), teritoriul episcopiei a devenit parte a acestui stat. În 1968, Episcopia de Lavant a fost redenumită Episcopia de Maribor și a fost resubordonată Arhiepiscopiei Ljubljanei . În același timp, a fost condus de teologul sloven Vekoslav Grmic , care a primit porecla „Episcopul Roșu” pentru convingerile socialiste și dialogul cu marxiştii.
La 7 aprilie 2006, Episcopia Mariborului a fost transformată în Arhiepiscopia Mariborului , subordonându-i episcopii de Celje și Murska Sobota .
Ordinarii eparhiei
- Ulrich von Haus (1226-1257);
- Carl von Frisach (1257-1260);
- Otto von Mörnstein (1260-1264);
- Almerich Gradendorfer (1265-1267);
- Hereward (1267-1275);
- Gerhard von Enstahl (1275-1285);
- Conrad von Fonsdorff (1285–1291), numit arhiepiscop de Salzburg ;
- Heinrich von Helfenberg (1291-1299);
- Wulfing von Stubenberg (1299-1304);
- Werner (1304-1316);
- Dietrich Wolfhauer (1317-1332);
- Heinrich Krafft (1332-1338);
- Heinrich II von Lays (1338-1342);
- Henric al III-lea (1342-1356);
- Peter Kröll von Reichenhall (1357-1363);
- Henric al IV-lea Krapff (1363-1387);
- Ortolf von Offenstetten (1387-1391);
- Augustin (1389-1391);
- Nikolaus von Unhost (1391-1397);
- Konrad II Thorer von Törlein (1397-1408);
- Ulrich al II-lea (1408-1411);
- Wolfhard von Ehrenfels (1411-1421);
- Friedrich Theis von Tesingen (16.04.1422 - aprilie 1424);
- Lorenz von Lichtenberg (1424-1432);
- Hermann von Gnass (1433-1436);
- Lorenz von Lichtenberg (1436-1446);
- Theobald Schweinpeck (1446-1463);
- Rudolf von Rüdesheim (1463-1468);
- Johann I von Roth (1468-1483);
- George (1483-1486);
- Erhard Paumgartner (1487-1508);
- Leonard Poirl (1508-1533);
- Philip Renner (1536-1555);
- Martin Hercules Rettinger von Wispach (1556-1570);
- Gheorghe al II-lea Agricola (1570-1584);
- Georg III Shtobeuss von Palmburg (1584-1618);
- Leonhard II von Goetz (1619-1640);
- Albert von Priamis (29.12.1640 - 08.09.1654);
- Maximilian Gandolf von Künburg (8.10.1654 - 3.03.1665);
- Sebastian von Pötting-Perzing (03/04/1665 - 03/11/1673);
- Franz Caspar von Stadion (21.10.1673 - 13.02.1704);
- Johann Sigmund von Künburg (22.02.1704 - 01.04.1708);
- Philip Karl von Furstenberg (11.04.1708 - 14.02.1718);
- Leopold Anton von Firmian (03.11.1718 - 1724);
- Joseph Oswald von Attems (20.02.1724 - 04.05.1744);
- Vigilius Augustine Maria von Firmian (26.05.1744 - 15.07.1753);
- Johann Baptiste von Thurn y Taxis (02/04/1754 - 06/3/1762);
- Joseph Franz Anton von Auersperg (31.01.1763 - 04.01.1772);
- Franz de Paula Xavier Ludwig Jacob von Breuner (30.09.1773 - 1.05.1777);
- Vinzenz Joseph Franz Sales von Schrattenbach (31.05.1777 - 29.01.1790);
- Joseph Ernest Gandolf von Künburg 20.02.1790 - 12.12.1793);
- Vinzenz Joseph Franz Sales von Schrattenbach (26.06.1795 - 04.06.1800);
- Leopold Maximilian von Firmian (23.11.1800 - 25.01.1822);
- Ignaz Franz Sales Zimmerman (19.05.1824 - 28.09.1843);
- Franz Xaver Kuttnar (23.11.1843 - 08.03.1846);
- Fericitul Anton Martin Slomshek (30.05.1846 - 24.09.1862);
- Jacob Ignaz Maximilian Shtepishnik (21.12.1862 - 28.06.1889);
- Mihail Napotnik (27.09.1889 - 28.03.1922);
- Andrey Karlin (06/06/1923 - 03/06/1933);
- Ivan Jozsef Tomazhich (27.06.1933 - 27.02.1949);
- Maximilian Drzechnik (15.06.1960 - 05.03.1962), numit episcop de Maribor .
Vezi și
Link -uri