| Leopold Viktorovici Epstein | |
|---|---|
| Aliasuri | Leonid Borodin |
| Data nașterii | 5 aprilie 1949 (73 de ani) |
| Locul nașterii | Vinnitsa , RSS Ucraineană , URSS |
| Cetățenie |
URSS → SUA |
| Ocupaţie | poet , traducător |
| Ani de creativitate | 1962- |
| Gen | poezie |
| Limba lucrărilor | Limba rusă |
| home.comcast.net/~innaleo | |
Leopold Viktorovich Epshtein (n . 5 aprilie 1949 , Vinnitsa ) este un poet și traducător american vorbitor de rusă.
Născut în familia unui medic și a unui inginer . Absolvent al Facultății de Mecanică și Matematică a Universității de Stat din Moscova . În 1971 - 1987 a locuit în Rostov-pe-Don și Novocherkassk , a lucrat ca programator, cercetător, profesor, îngrijitor , pompier [1] .
A început să scrie poezie în 1962 [2] . Publicat ocazional în URSS (revista „ Don ”, almanah „Poezie”), odată publicat în revista „ Continent ” ( 1983 , sub pseudonimul Leonid Borodin ). Din 1987 locuiește în SUA, lucrând ca programator în Boston . Autor a cinci cărți de poezie. Publicat în antologia „Ulysses eliberat”, revista „ Timpul și noi ”, etc. [3] [2]
Poezie tradusă din engleză ( Shakespeare , Byron , Keats , Joyce ), georgiană, chineză.
Leopold Epstein este un maestru al versurilor filozofice și psihologice cu intonații uniforme și observații subtile:
S-a schimbat limbajul. Dorind să-mi iau rămas bun Femeia scrie „La revedere”. Și e-mailul nostru instant, Scrisul de mână anulat ascunde ce Mâna i-a tremurat în timp ce tasta. O lacrimă care ar fi căzut în urmă cu un secol întâmplător Pe hârtie, datorită comunicării electronice merge la subiect Ecranul pulsează ușor. Instrumentele creează în cele din urmă cultură. Purtătorul textului influențează calitățile limbajului.Poezia lui Epstein, dedicată atacului terorist din 11 septembrie 2001, îmbină cu o acuratețe și o expresivitate excepționale sentimentul patriotic al unui american cu experiența ideologică a unui rus și originar din URSS.
Potrivit criticilor, „Leopold Epstein este un poet amar, pesimist și în același timp curajos și plin de speranță” [4] .