Marcello Floriani | ||||
---|---|---|---|---|
ital. Marcello Floriani | ||||
Data nașterii | 9 februarie 1917 | |||
Locul nașterii | Roma , Regatul Italiei | |||
Data mortii | 19 iulie 1994 (în vârstă de 77 de ani) | |||
Un loc al morții | Roma , Regatul Italiei | |||
Afiliere | Regatul Italiei | |||
Tip de armată | forțele tancului | |||
Ani de munca | 1937-1980 | |||
Rang | general | |||
a poruncit |
Regimentul 4 Panzer , Regiunea Militară a Sicilia , Divizia 132 Panzer „Ariete” , Garda Financiară Italiană |
|||
Bătălii/războaie | ||||
Premii și premii |
|
Marcello Floriani ( 9 februarie 1917 - 19 iulie 1994) a fost un lider militar și petrolier italian în timpul celui de-al Doilea Război Mondial . Cel mai înalt premiu al Cavalerului Italiei pentru fapte eroice pe câmpul de luptă - medalia de aur „Pentru valoarea militară” (1941, postum [1] ).
Născut la 9 februarie 1917 la Roma , Regatul Italiei .
În 1937 a absolvit Academia Militară din Modena, avansat la gradul de sublocotenent. A fost repartizat la Regimentul 4 de Tancuri din Africa de Nord . A fost rănit de două ori, a doua oară – în timpul retragerii din ianuarie 1941, a fost considerat mort [2] . I s- a acordat postum medalia de aur „Pentru vitejia militară” [3] .
De la depunere la premiu [3] :
Un ofițer de tanc, remarcat anterior pentru abilitatea și priceperea sa personală în luptă acerbă, este desemnat să comandă un pluton de M11/39 într-o operațiune importantă. El a acționat împotriva forțelor blindate superioare ale inamicului cu pricepere și curaj deosebite. Fiind grav rănit, nu a părăsit bătălia și a continuat să manevreze cu pricepere și să atace cu succes inamicul, facilitând poziția celorlalte unități și formațiuni ale sale. Mai târziu, când situația a devenit critică, când plutonul a suferit pierderi grele, au mai rămas doar jumătate din toate tancurile, muniția se termina și plutonul său a fost înconjurat din toate părțile, a respins indignat ultimatumul de a se preda și a continuat să ducă o luptă sângeroasă cu grenade de mână. În ciuda celei de-a doua răni, a continuat cu curaj și hotărâre lupta până la epuizarea tuturor mijloacelor posibile, inclusiv cu prețul vieții. Un exemplu excelent de pricepere militară.
Africa de Nord, ianuarie 1941.
Text original (italiană)[ arataascunde] Ufficiale carrista già distintosi per capacitate e valore personale in duri combattimenti, nell'imminenza di importanti operations chiedeva ed obtinerea il comando di una compagnia carri M/11 di formazione. Impegnato contro preponderanti unità corazzate, con perizia e singolare audacia ne smorzava l'impeto. Ferito gravemente, rimaneva al suo posto di dovere sventando, con ardita abile manovra, rinnovati reiterati ttacchi, riuscendo, dopo sanguinosa azione, a determinare favorevole situazione și alte unità poste in grave inferiorità dall'aggressività avversaria. Nel proseguire dell'azione, manifestatasi fase assai critica che decimava il reparto in uomini e mezzi, rimasto con un solo mezzo anticarro, a corto di munizioni, circondato da ogni lato e fatto segno ad incessante, violento fuoco di ogni calibro, rifiutava sdegnosamente l 'intimazione di resa e persisteva nella cruenta lotta a colpi di bombe a mano. Benché nuovamente ferito, la protraeva con indomjta virile fermezza fino all'esaurimento di ogni mezzo di offesa cadendo infine, esausto, tra i suoi valorosi superstiti. Superbo exemplu delle più elette virtù di combattente. Africa Settentrionale, ianuarie 1941.Totuși, medicii britanici l-au ajutat la timp, iar locotenentul Marcello Floriani a fost trimis într-un lagăr de prizonieri de război din India [2] .
După război, a comandat plutonul 4 de tancuri al batalionului 2 de tancuri (regimentul 132 de tancuri), din 1957 până în 1960 a fost atașat militar la Washington . În 1960-1961 a comandat Divizia 44 Infanterie Cremona , apoi Regimentul 4 Panzer ( Legnano ). Din 1963 până în 1965 a condus școala militară de pregătire pentru rezerviști și ofițeri ai trupelor blindate și mecanizate (în italiană: AUC, Allievi Ufficiali di Complemento ) din Lecce , apoi Divizia 132 Panzer „Ariete” . În 1968, a fost avansat la gradul de general de brigadă și numit consilier militar al președintelui Italiei. Din 1974 - șef al centrului de apărare civilă, în 1976-1978 - comandant al districtului militar din Sicilia . În 1978-1980 a condus Garda Financiară Italiană .[2] . General al Armatei .
A murit la Roma la 19 iulie 1994 [2] .