Labializarea

IPA : vocale
Față
Frontul relaxat 		Mediu
Spate relaxat 		Spate
Superior Vocală goală trapez.svg   • i y


  • ɨ ʉ


  • ɯ u


  • ɪ ʏ


  • ɪ̈ ʊ̈


  • ɯ̽ ʊ


  • e ø


  • ɘ ɵ


  • ɤ o


  • e̞ ø̞


  • ə ɵ̞


  • ɤ̞ o̞


  • ɛ -


  • ɜ ɞ


  • ʌ ɔ


  • æ


  • ɐ ɞ̞


  • A ɶ


  • A ɒ̈


  • ɑ ɒ


Partea superioară relaxată
Mijloc de sus
Mediu
Mijloc-Inferior
Relaxat mai jos
Inferior

Perechi de vocale: nerotunjite • rotunjite

Labializare  - rotunjire, „protruzie” a buzelor înainte și/sau conferirea lor o formă rotunjită la articularea unui sunet. Acest fenomen se mai numește și rotunjire sau rotunjire [1] . În unele școli lingvistice, rotunjimea este numită un fenomen fonetic care apare în timpul articulației vocalelor , iar în cazul consoanelor, se numește labializare. .

Majoritatea limbilor tind să aibă vocalele din față rotunjite și vocalele din spate rotunjite. . Cu toate acestea, unele limbi (de exemplu, germană și franceză) fac distincție între vocalele frontale rotunjite și nerotunjite de aceeași înălțime, iar în vietnameză, vocalele din spate se disting pe baza rotunjirii .

Exemple de sunete labializate

În limba abhază

În limba abhază, consoanele labializate sunt indicate prin digrafe folosind semnul shva - ә. Unele dintre ele ocupă un loc separat în alfabet, iar altele nu. Spre deosebire de limba rusă, aceste sunete pot suna nu numai înainte de [y] și [o]. De exemplu, Sukhum  - capitala Abhaziei  - în limba abhază se numește Аҟәа, adică după sunetul labializat [q' w ] (ҟә) urmează sunetul vocal [a].

În tătară și bașkir

Vocalele [o], [ө], [u], [ү] sunt labializate în limbile tătare și bașkir. Labializarea se observă cu modificări ale sistemului fonetic. Labializarea vocalelor [a], [ә] se datorează legii armoniei buzelor a vocalelor și are loc în conformitate cu normele de pronunție în silaba a 2-a sub influența [o], [ө] în a 1-a, pt. exemplu: „coral” (armă) la [o]r[a°]l, „һөnәr” (meșteșug) һ[ө]n[ө°]r.

În rusă

Vocalele [y] și [o] sunt labializate, precum și orice consoane care le preced.

Note

  1. ↑ O.S. Ahmanov. Dicţionar de termeni lingvistici. - Ed. a 3-a. - M. : URSS, 2005. - S. 281.

Literatură