Parker, Theodore

Theodore Parker
Data nașterii 24 august 1810( 1810-08-24 ) [1] [2]
Locul nașterii
Data mortii 10 mai 1860( 1860-05-10 ) [1] (49 de ani)
Un loc al morții
Țară
Ocupaţie teolog , scriitor
Tată John Parker, Jr. [d] [3]
Autograf
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Theodore Parker ( în engleză  Theodore Parker ; 24 august 1810 , Lexington , Massachusetts  - 10 mai 1860 , Florența ) a fost o figură religioasă americană, ministru unitar și reformator social, teolog , aboliționist și scriitor . reprezentant al transcendentalismului .

Biografie

În tinerețe a lucrat ca profesor. Din 1830 a studiat la Universitatea Harvard , mai târziu la Harvard Divinity School din Cambridge , Massachusetts . Elevul lui John Palfrey .

Din 1836 a slujit ca predicator într-o biserică unitară din Roxbury ( Boston ). Ideile sale religioase reformiste libere din 1840 au fost publicate în revista transcendentalistă The Dial și au provocat indignare în societate, drept urmare, după câțiva ani a fost nevoit să-și dea serviciul și să demisioneze.

Predica sa din Boston „Trecerea și permanentul în creștinism” din mai 1841 a devenit cunoscută pe scară largă și este considerată cauza rupturii cu unitarienii .

Parker a călătorit în Anglia, Germania, Franța și Italia. În 1844 s-a întors în patria sa și în 1846 a devenit predicator în biserica parohială din Boston , post pe care a deținut-o până la moartea sa.

A participat activ la mișcarea pentru abolirea sclaviei și emanciparea sclavilor . În mare parte datorită eforturilor sale în lupta împotriva Legii sclavilor fugari din 1850-1861, sclavii fugari care se refugiaseră în Boston au fost doar de două ori predați înapoi proprietarilor de sclavi. Ideile sale și citatele populare au fost folosite mai târziu în discursurile lui Abraham Lincoln și Martin Luther King .

A murit de tuberculoză în timp ce era tratat în Italia. A fost înmormântat în cimitirul englez din Florența.

Memorie

Note

  1. 1 2 Theodore Parker // Encyclopædia Britannica 
  2. Theodore Parker // Store norske leksikon  (carte) - 1978. - ISSN 2464-1480
  3. Geni  (pl.) - 2006.

Literatură

Link -uri