← 2015 2023 → | |||
Alegeri parlamentare în Turcia | |||
---|---|---|---|
Alegerile Marii Adunări Naționale din Turcia | |||
24 iunie 2018 | |||
A se dovedi | 86,23% | ||
Lider de partid | Binali Yildirim | Kemal Kılıçdaroğlu | Sesai Temelli Pervin Buldan |
Transportul | Partidul Justiției și Dezvoltarii | Partidul Popular Republican | Partidul Democrat Popular |
Coaliţie | Alianța Populară | Alianța Națională | nu [a] |
Lider de partid cu | 24 mai 2017 | 22 mai 2010 | 11 februarie 2018 |
Judetul capitol | Izmir (I) | Izmir (II) | Van • Istanbul (III) |
Locuri primite | 295 ( ▼ 21) | 146 ( ▲ 15) | 67 ( ▲ 19) |
voturi | 21.338.693 ( 42,56% ) |
11.354.190 (22,65%) |
5.867.302 (11,70%) |
Schimbare | ▼ 6,94% | ▼ 2,67% | ▲ 0,94% |
Alegerile trecute | 316 (49,50%) | 131 (25,32%) | 48 (10,76%) |
Lider de partid | Devlet Bahceli | Meral Akshener | |
Transportul | Partidul Mișcării Naționaliste | petrecere buna | |
Coaliţie | Alianța Populară | Alianța Națională | |
Lider de partid cu | 6 iulie 1997 | 25 octombrie 2017 | |
Judetul capitol | Osmaniye | Nu | |
Locuri primite | 49 ( ▲ 14) | 43 ‡ ( ▲ 37) | |
voturi | 5.565.331 (11,10%) |
4.993.479 (9,96%) |
|
Schimbare | ▼ 0,80% | ▲ 9,96% | |
Alegerile trecute | 35 (11,90%) | 6 ( Petrecerea nouă ) | |
Câștigători în funcție de provincii și circumscripții ale Turciei : AKP RNP HDP HDPE |
Alegerile parlamentare din Turcia au avut loc pe 24 iunie 2018, în același timp cu alegerile prezidențiale care au loc în aceeași zi. Inițial, acestea au fost programate pentru 3 noiembrie 2019, dar președintele turc Recep Tayyip Erdogan a convocat alegeri anticipate pentru 18 aprilie. Printr-o serie de amendamente constituționale adoptate în cadrul unui referendum din 2017 , numărul deputaților va crește de la 550 anteriori la 600. Acești reprezentanți sunt aleși de alegătorii din cele 87 de circumscripții ale Turciei prin liste de partide cu reprezentare proporțională .
După alegerile din iunie 2015, iar Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) de guvernământ și-a pierdut majoritatea, ca urmare, cele patru partide din Marea Adunare Națională s-au confruntat cu perspectiva unui guvern de coaliție. Cu toate acestea, după formarea guvernului, negocierile s-au întrerupt, alegerile anterioare au fost programate pentru noiembrie 2015. La alegerile anticipate, AKP a reușit să recâștige majoritatea parlamentară absolută, câștigând 317 din 550 de locuri parlamentare.Scaturile rămase au fost repartizate astfel: Partidul Popular Republican (CHP) - 134, Partidul Popular Democrat (HDP) - 59 , și Partidul Mișcării Naționaliste (MHP) - 40. După alegerile din noiembrie 2015, AKP a format un guvern cu partid unic sub conducerea liderului său Ahmet Davutoglu . Ca atare, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a rămas în mod nominal incapabil să forțeze o tranziție de la un sistem parlamentar la unul prezidențial, așa cum a susținut AKP-ul său înaintea alegerilor. În plus, el s-a confruntat cu opoziție în această problemă cu premierul Davutoglu, care ar fi avut rezerve de a schimba forma de guvernare. În mai 2016, Davutoglu a demisionat, invocând dezacorduri cu Erdogan. El a fost înlocuit de Binali Yıldırım .
Cei 600 de membri ai Marii Adunări Naţionale a Turciei vor fi aleşi prin liste de partide cu reprezentare proporţională în 85 de circumscripţii electorale, conform metodei D'Hondt . În scopul alegerilor legislative, 77 din cele 81 de provincii ale Turciei constituie un district. Datorită populației mari, provinciile Bursa și Izmir sunt împărțite în două districte, în timp ce provinciile Ankara și Istanbul sunt împărțite în trei.
După aderarea Turciei conform Constituției din 1982 , partidele politice trebuie să treacă de un prag electoral de 10% din votul popular pentru a câștiga locuri parlamentare. În plus, participanții trebuie să fie organizați oficial în cel puțin jumătate din provincii (41 sau mai multe) și cel puțin o treime din districtele din acele provincii și trebuie să nominalizeze doi candidați în 41 sau mai multe provincii pentru a fi eligibili pentru locuri.
La începutul lui 2018, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) de guvernământ și Partidul Mișcării Naționaliste (MHP) de extremă dreapta de opoziție au adoptat o lege de alianță. Acest lucru s-a datorat faptului că MHP a avut ratinguri scăzute în sondaje, care păreau să nu reușească să depășească bariera de 10% din voturi.
Noua lege a aliantelor electorale permite partidelor sa formeze aliante si sa le prezinte comisiei electorale, ceea ce inseamna ca vor fi grupate sub denumirea aliantei pe buletinul de vot. În plus, alegătorii vor putea vota pentru Alianță în ansamblu, atâta timp cât nu favorizează nicio parte anume. Voturile exprimate pentru alianță și nu pentru partid vor fi alocate fiecărui membru al partidului alianței la alegerile la nivel de district, în funcție de votul acestuia. De exemplu, dacă partidul A și partidul B ar fi în Alianță și au primit 60 și, respectiv, 40 de voturi în circumscripție, atunci 60% din voturile exprimate pentru Alianță în ansamblu ar merge către membrul A și 40% ar merge către membrul A. membru B. Astfel, dacă s-au exprimat 10 voturi pentru Alianță, Partidul A va avea un total de 66 (60+6) voturi și Partidul B va avea 44 (40+4) voturi.
Buletinul numărul # | Coaliţie | Transportul | Ideologie | Lider | |
---|---|---|---|---|---|
unu | Alianța Populară | AKP | Partidul Justiției și Dezvoltării Adalet ve Kalkınma Partisi |
Conservatorism, islamism | Erdogan, Recep Tayyip |
2 | MHP | Partidul Mișcării Naționaliste Milliyetçi Hareket Partisi |
naţionalismul turc | Bahceli, Devlet | |
3 | Nu | HUDAPAR | Cauza Libertății Hür Dava Partisi |
Pro-kurdă, islamism | Mehmet Yavuz |
patru | Nu | VATAN | Partidul Patriei
Vatan Partisi |
Naționalismul de stânga | Perincek, Dogu |
5 | Nu | HDP | Partidul Popular Democrat Halkların Demokratik Partisi |
Socialism democrat , pro-kurd |
Buldan, Pervin
Temelli, Sesai |
6 | Națiunea Alianței [1] [2] | CHP | Partidul Popular Republican Cumhuriyet Halk Partisi |
Social-democrație , kemalism | Kilicdaroglu, Kemal |
7 | SP | Partidul Fericirii Saadet Partisi |
Islamism, conservatorism | Karamollaoglu, Temel | |
opt | İYİ | Petrecere bună İyi Parti |
naţionalismul turc | Aksener, Meral Aksener, Meral |
Alianța Populară (galben)
Națiunea Alianței (în roșu)
kurzi (violet)
Transportul | Supraveghetor | voturi | % | +/- | Locuri | +/- | |
---|---|---|---|---|---|---|---|
AKP | Erdogan | 21.338.693 | 42,56 | ▼ 6.94 | 295 | ▼ 22 | |
PNR | Kılıçdaroğlu | 11.354.190 | 22.64 | ▼ 2.67 | 146 | ▼ 12 | |
NDP | Buldan și Temelli | 5.867.302 | 11.70 | ▼ 0,94 | 67 | ▼ 8 | |
HDPE | Bahceli | 5.565.331 | 11.10 | ▼ 0,80 | 49 | ▼ 9 | |
petrecere buna | Aksener | 4.993.479 | 9,96 | nou | 43 | nou | |
Partidul bunăstării | Karamollaoglu | 672.139 | 1.34 | ▲ 0,66 | 0 | 0 | |
Cauză fără petrecere | Yavuz | 155.539 | 0,31 | nou | 0 | - | |
Partidul Patriei | Perincek | 114.872 | 0,23 | ▼ 0,02 | 0 | 0 | |
independent | - | 75.630 | 0,16 | - | 0 | 0 |
Alegeri în Turcia | |
---|---|
Prezidenţial | Secolul XX : 1923 • 1927 • 1931 • 1935 • 1938 • 1939 • 1943 • 1946 • 1950 • 1954 • 1957 • 1961 • 1966 • 1973 • 1982 • 1982 • _
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ |
Parlamentar | Secolul XX : 1923 • 1927 • 1931 • 1935 • 1939 • 1943 • 1946 • 1950 • 1954 • 1957 • 1961 • 1965 • 1969 • 1973 • 1977 • • secolul XXI : 1902 • 1902 • • • • • • • • • • • ) • 2015 (noiembrie) • 2018
|
Municipal | Secolul XX: 1930 • 1934 • 1938 • 1942 • 1946 • 1950 • 1955 • 1963 • 1968 • 1973 • 1977 • 1984 • 1989 • 1994 • 1999 •
Secolul XXI • 2009 • 2009 • 2009 • 2094 • |
referendumuri | Secolul XX: 1961 • 1982 • 1987 • 1988
Secolul XXI: 2007 • 2010 • 2017 |
La Senat |
|