William Paulet, primul marchez de Winchester | |
---|---|
Engleză William Paulet, primul marchez de Winchester | |
William Paulet ținând un toiag alb ca simbol al funcției de Lord Înalt Trezorier | |
1 baron Sfântul Ioan de Basing | |
9 martie 1539 - 3 octombrie 1544 | |
Predecesor | crearea titlului |
Succesor | Ioan Paulet |
Primul conte de Wiltshire | |
19 ianuarie 1550 - 10 martie 1572 | |
Predecesor | creaţie creaţie |
Succesor | Ioan Paulet |
Primul marchez de Winchester | |
11 octombrie 1551 - 10 martie 1572 | |
Predecesor | crearea titlului |
Succesor | Ioan Paulet |
Controlor al curții regale | |
1532 - 1537 | |
Predecesor | Henry Guildford |
Succesor | John Russell, primul conte de Bedford |
Lord Chamberlain | |
1543 - 1545 | |
Predecesor | William Sandys, primul baron Sandys |
Succesor | Henry Fitzalan, al 12-lea conte de Arundel |
Trezorier al curții regale | |
1538 - 1541 | |
Predecesor | William Fitzwilliam, primul conte de Southampton |
Succesor | Sir Thomas Cheney |
lord steward | |
1544 - 1551 | |
Predecesor | Charles Brandon, primul duce de Suffolk |
Succesor | John Dudley, primul duce de Northumberland |
Domnul Presedinte al Consiliului | |
1546 - 1550 | |
Predecesor | Charles Brandon, primul duce de Suffolk |
Succesor | John Dudley, primul duce de Northumberland |
Lord Păzitor al Marelui Sigiliu | |
1547 - 1547 | |
Predecesor | Thomas Risley, primul conte de Southampton |
Succesor | Richard Rich, primul baron Rich |
Lord Înaltul Trezorier | |
1550 - 1572 | |
Predecesor | Edward Seymour, primul duce de Somerset |
Succesor | William Cecil, primul baron Burghley |
Naștere |
circa 1483 / 1485 Fisherton Delamere , Wiltshire , Regatul Angliei |
Moarte |
10 martie 1572 Basing House , Hampshire , Regatul Angliei |
Loc de înmormântare | Biserica Sf. Maria din Basing, Hampshire |
Gen | Paulettes |
Tată | Sir John Paulet |
Mamă | Alice Paulet |
Soție | Elizabeth Capel |
Copii | Chidioc, Thomas, Giles, Alice, Margaret, Marjorie, Eleanor, John |
Premii | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
William Paulet ( ing. William Paulet ; aproximativ 1483/85 - 10 martie 1572) - politician englez, Lord Trezorier, Lord Păzitor al Marelui Sigiliu, Comandant al Ordinului Jartierei . A deținut titlurile de primul baron Sfântul Ioan de Basing din 1539, primul conte de Wiltshire din 1550, primul marchez de Winchester din 1551.
Fiul cel mai mare al lui Sir John Paulet (1460–1525), din Castelul Basing din Old Basing, lângă Basingstoke, în Hampshire , și Castelul Nunilor, Somerset . Mama lui era verișoara tatălui său, Alice, fiica lui Sir William și Elizabeth Paulet. Ea a supraviețuit soțului ei. William a avut șase frați, inclusiv Sir George Paulet din Crondall Manor din Hampshire și Eleanor Paulet (n. 1479), soția lui William Giffard din Itchell Manor din Youshot, tot în Hampshire .
Există o oarecare dezacord cu privire la data nașterii sale, diverse autorități făcând referire la 1483 sau 1485 [1] . Afirmația că avea nouăzeci și șapte de ani la momentul morții sale înseamnă că s-a născut în 1474 sau 1475 . Există, de asemenea, incertitudine cu privire la locul în care s-a născut, dar este posibil să fi fost la Fisherton Delamere în Wiltshire , una dintre moșiile tatălui său [2] [3] [4] .
Tatăl său, care a comandat trupele împotriva rebelilor din Cornish în 1497 , era șeful unei ramuri mai tinere a vechii familii Somerset, care a trăit în secolul al XIV-lea la Poulet sau Poulet and Road, lângă Bridgwater , fiind fiul lui John Paulet și Elizabeth Roos. Străbunicul lui William, John Paulet (? - 1436/1437) a dobândit moșii în Hampshire prin căsătoria sa cu Constance Poynings, nepoata și moștenitoarea lui Thomas Poynings, al 5-lea baron St. John of Basing; baronia sa a încetat să mai existe la moartea sa în 1428/1429.
William Paulet a fost șeriful șef al Hampshire în 1512 , 1519 , 1523 și din nou în 1527 . Cavaler până la sfârșitul anului 1525 . În noiembrie 1526 a fost numit maestru al camerelor regale, iar în același an a apărut în Consiliul Privat [5] .
În jurul anului 1509 s-a căsătorit cu Elizabeth Capel (d. 25 decembrie 1558), fiica lui Sir William Capel (? - 1515), Lord Primar al Londrei 1503-1504, 1510 și Margaret Arundel. Cuplul a avut patru fii și patru fiice [6] [7] :
Polet a ocupat numeroase funcții de-a lungul lungii sale cariere, care au inclus [6] [8] :
Paul și-a început cariera politică în 1529 când a fost ales cavaler al comitatului pentru Hampshire . În 1532 l-a însoțit pe regele Henric al VIII-lea la Calais , Franța, iar în primăvara următoare, l-a însoțit pe ducele de Norfolk să se alăture regelui Francisc I al Franței într-o audiență propusă cu Papa pentru a discuta intenția lui Henric de a divorța de Ecaterina de Aragon. În 1536 a fost numit Păzitor al Pădurilor din Pumber, iar la 9 martie 1539, a fost numit baron Sf. Ioan de Basing . A devenit administrator al Episcopiei de Winchester și a devenit un apropiat al cardinalului Thomas Wolsey și prieten al lui Thomas Cromwell. De asemenea, a fost administrator al Casei Regelui și a ocupat multe alte funcții înalte [8] .
În 1535 și 1536 William Paulet a servit ca unul dintre judecătorii în procesele lui John Fisher, Sir Thomas More și presupușii asociați ai lui Anne Boleyn; în 1535 a devenit Lord Chamberlain. El a condus parțial trupele regale împotriva Pelerinajului Grației , o răscoală care a izbucnit în toamna anului 1536 , iar în 1538 a devenit trezorier al casei regale. În 1540 a devenit Maestru al Camerei Reprezentanților și Liveries la Curtea lui Henry, Cavaler al Jartierei în 1543 , guvernator al Portsmouth și Lord Steward al Casei Regelui în 1545 . În 1546 a devenit Lord Președinte al Consiliului, iar în 1547 a fost executorul testamentului regelui Henric al VIII-lea [5] .
Și-a continuat manevra politică în 1549, sprijinindu-l pe Contele de Warwick împotriva Ducelui de Somerset - drept recompensă la 19 ianuarie 1550 a primit titlul de Conte de Wiltshire și funcția de Lord Trezorier al Somerset. În luna următoare, Warwick a preluat funcția de Lord Președinte al Consiliului. Când Warwick a fost creat Duce de Northumberland la 11 octombrie 1551 , William Paulet a primit titlul de primul Marchez de Winchester . Sase saptamani mai tarziu a servit ca Lord High Steward la procesul ducelui de Somerset.
Se spunea că Northumberland și Winchester „au condus curtea” minorului rege Edward al VI-lea. Maria I Tudor l-a lăsat în toate posturile sale de curte. După moartea ei, el a rămas Lord Trezorier și și-a păstrat multe dintre celelalte funcții ale sale și chiar și la bătrânețe (în 1559 avea peste șaptezeci de ani) nu a dat semne de declin - a fost Președintele Camerei Lorzilor în 1559 și 1566 . . El a rămas în stare bună cu monarhii englezi. Regina Elisabeta a glumit odată: „Pe cinstea mea, dacă Lordul meu Trezorier ar fi fost doar un tânăr, aș fi găsit în inima mea dorința de a-l lua ca soț înaintea oricărui bărbat din Anglia”. S-a opus oricărui sprijin militar pentru protestantismul continental, deoarece se temea că acesta va duce la o ruptură cu Spania puternic catolică.
William Paulet a avut o carieră uimitor de lungă în timpul Reformei engleze. Începând ca un catolic, el l-a convins rapid pe Henry să vadă lucrurile din punctul lui de vedere, odată ce a fost luată decizia de a rupe Roma. A fost răsplătit cu fostele proprietăți bisericești după desființarea mănăstirilor. Sub Eduard al VI-lea a devenit un protestant evanghelic și i-a persecutat atât pe catolici, cât și pe conservatorii lui Heinrich. La aderarea catolicei Mary Tudor, el și-a anunțat reconversia la catolicism și a început să-și persecute foștii colegi de credință protestanți, condamnând chiar episcopul Bonner pentru „nepăsare în persecutarea ereticilor”. După urcarea pe tron a Elisabetei, el și-a schimbat din nou părerile și a devenit un susținător al anglicanismului. În total, a mărturisit cinci schimbări în cursul religios. Odată, întrebat cum a reușit să supraviețuiască atâtor furtuni, nu doar nevătămat, ci ridicându-se tot timpul, Polet a răspuns: „Fiind o salcie, nu un stejar” [9] .
William Paulet era încă în funcție când a murit, un bărbat foarte bătrân, la Basing House la 10 martie 1572 , casă pe care o reconstruise și fortificase. Mormântul lui se află pe partea de sud a altarului bisericii lui Basing [5] .
Paulet, William, primul marchez de Winchester - Strămoși | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
![]() | |
---|---|
Dicționare și enciclopedii |
|
Genealogie și necropole | |
În cataloagele bibliografice |