Alexei Dmitrievici Saltykov | ||||
---|---|---|---|---|
Data nașterii | 1 februarie (13), 1806 | |||
Locul nașterii | ||||
Data mortii | 11 martie (23), 1859 (în vârstă de 53 de ani) | |||
Un loc al morții | ||||
Cetățenie | imperiul rus | |||
Ocupaţie | diplomat , scriitor , artist | |||
Tată | Dmitri Nikolaevici Saltykov [d] | |||
Mamă | Anna Nikolaevna Leontieva [d] | |||
Premii și premii |
|
|||
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Prințul Aleksey Dmitrievich Saltykov (1 februarie 1806 [1] - 11 martie 1859) - călător rus în Persia și India , scriitor și artist , fan anglo . Nepotul lui N. I. Saltykov , fratele lui P. D. Saltykov . Pentru interesele sale, atipice pentru aristocrația rusă, a fost supranumit indianul.
Născut la Sankt Petersburg la 1 februarie 1806 în familia prințului orb Dmitri Nikolaevici Saltykov și a soției sale Anna Nikolaevna, născută Leontieva. După ce a primit studii la domiciliu, la 11 decembrie 1823 a intrat în serviciul unui actuar al Colegiului de Stat de Afaceri Externe, iar la 22 august 1826 i s-a acordat gradul de junker de cameră ; în același an (9 noiembrie) a fost detașat pentru sarcini speciale la secretarul de stat D. N. Bludov .
După o scurtă demisie, la 1 octombrie 1828, prințul a fost numit sub conducerea lui A.P. Butenev , care era atunci însărcinat cu afaceri la Constantinopol , iar un an și jumătate mai târziu (3 ianuarie 1830) s-a transferat în Grecia cu titlu special. misiuni către Contele V. N. Panin ; în curând, transferat la biroul Departamentului Asiatic, a fost numit secretar al misiunii în Grecia , unde a rămas până în 1831.
După ce a petrecut o scurtă perioadă la ambasada din Londra (din 22 noiembrie 1832), prințul, de bunăvoie, s-a transferat la Florența (14 februarie 1834), iar după desființarea misiunii de acolo, a fost numit misiunea la Roma (26 februarie 1836). În cele din urmă, la 7 august 1838, a fost trimis la Teheran , de unde s-a întors la Petersburg pe 4 mai 1839 și a fost trimis prin curier la Londra. Dar deja la 3 octombrie 1840, Saltykov, care nu a avut niciodată o atracție pentru diplomație, a fost demis din serviciu la cererea cu gradul de consilier al tribunalului . În acest moment i s-au conferit ordinele Sf. Stanislav gradul II, Sf. Vladimir gradul IV și Sf. Ana gradul III [2] .
Având încă din copilărie o pasiune înnăscută pentru călătorii, care s-a dezvoltat și mai mult în el în timpul călătoriilor de afaceri și deținând fonduri semnificative (3.500 de suflete în districtele Yuryevsky, Pokrovsky și Vladimir din provincia Vladimir), prințul a visat mereu să facă o călătorie în Est. El a reușit să-și îndeplinească această dorință la sfârșitul anului 1838, când a fost repartizat în Persia. Mers la locul noului său minister prin Caucaz, S. a locuit până în mai 1839 la Teheran , observând și consemnând obiceiurile și modul de viață al locuitorilor săi.
În 1841-1843. Prințul Saltykov a făcut prima sa călătorie în India. În 1845-1846. - al doilea, în care și-a petrecut tot timpul în „călătorii continue prin sudul și mijlocul Indiei și a examinat multe locuri pe care nu a reușit să le vadă în prima călătorie”. Prințul Saltykov și-a petrecut sfârșitul vieții călătorind prin Europa.
În mediul său de acasă, el a fost întotdeauna oarecum excentric, umblând în costum persan sau indian (de unde și porecla lui „Indian”). Apartamentul lui a fost întotdeauna un întreg muzeu al rarităților și a fost mobilat într-un mod oriental. A trăit peste tot ca un pustnic, petrecând zile întregi pictând, pentru care avea o mare dragoste, și „a invitat în casa lui numai desenatori buni, pentru că el însuși nu era unul dintre ultimii”.
Potrivit recenziilor celor care l-au cunoscut, prințul Saltykov „a aparținut numărului de oameni rari înzestrați cu un caracter plăcut, fără cea mai mică mândrie și șarlatanism și, în plus, modestie”, în relația cu ceilalți a fost întotdeauna extrem de blând, afectuos. și de ajutor. Unul dintre contemporanii săi și-a amintit că Saltykov se distingea printr-o înfățișare elegantă și aristocratică, în maniere exterioare semăna cu Chopin; la patruzeci de ani, avea o flexibilitate tinerească, iar trăsăturile feței sale subțiri și alungite aveau o expresie melancolică de bunăvoință [3] .
A murit de o boală de inimă la Paris , unde a trăit ca un pustnic și a invitat doar artiști la casa lui. A fost înmormântat sub altarul Bisericii Sfânta Cruce în moșia familiei din sat. Snegirevo , provincia Vladimir [4] . [5]
Saltykov și-a publicat impresiile despre primele sale călătorii în 1849 la Moscova sub titlul „Călătorie în Persia”. Descrierea aceleiași călătorii, publicată la Paris în limba franceză, a trecut prin trei ediții ilustrate pe viață (1851, 1853 și 1854) și, în plus, a fost publicată de două ori la Varșovia, tradusă din franceză în poloneză de Wojciecha Szymanowskiego (1852 și 1856 gg). .).
Descrierea călătoriei în India a fost publicată în fragmente în The Moskvityanin în 1849 și apoi publicată în franceză la Paris în 1851, cu ilustrații de însuși Saltykov. Descrierea celei de-a doua călătorii a apărut mai întâi la Paris, în 1848, sub titlul „Voyage dans l'Inde, composé de 36 litographies à deux teintes”, bazată pe desenele prinţului însuşi, şi a fost publicată în a doua ediţie în acelaşi loc în 1850-1852. În rusă, fără desene, publicată la Moscova, tradusă de L. A. May , în 1851, sub titlul: „Scrisori despre India”.
În același an, a fost publicată la Paris C. Voyage en Perse et dans l'Inde (3 vol., Paris, 1850-51, 8°), evocând cel mai entuziast răspuns din partea lui Lacomb, care a considerat această lucrare un fenomen literar remarcabil. . Prince era de aceeași părere despre el . P. A. Vyazemsky .
În 1853, Alexei Dmitrievich a publicat la Paris fotografii executate artistic din desenele sale reprezentând tipurile de rezidenți, cheltuind o mulțime de bani pe această publicație (Les habitants de l'Inde, dessinés d'après nature par le prince Solticoff, lith. par Prayer). . Paris 1853, 42 planches in f°).
Pe drumul dintre Colombo și Kandy, 1848, Lettres sur l'Inde, Paris, Amyot
Sat Bengal de pe malurile Gangelui, 1848, Lettres sur l'Inde, Paris, Amyot
Procesiune la partea zeiței Kali, 1848, Lettres sur l'Inde, Paris, Amyot
Elephants of the Raja of Travancourt, 1848, Lettres sur l'Inde, Paris, Amyot
Pagoda, 1848, Lettres sur l'Inde, Paris, Amyot
Madras, 1848, Letters sur l'Inde, Paris, Amyot
Procesiune religioasă în Madras, 1848, Lettres sur l'Inde, Paris, Amyot
Pe drumul dintre Colombo și Kandy, 1848, Lettres sur l'Inde, Paris, Amyot
Saltykov, Alexey Dmitrievich - strămoși | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|