Sidamo (limba)
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă revizuită de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de
versiunea revizuită pe 28 septembrie 2019; verificările necesită
9 modificări .
Sidamo este o limbă cușitică a poporului Sidamo , vorbită în sud-vestul Etiopiei, în regiunea lacurilor Abaya și Awasa .
Introducere
În literatura de limba engleză sunt menționate denumirile Sidaama, Sidama, Sidamigna sau Sidaminya și Sidamic [3] .
Conform cărții de referință Ethnologue, asemănarea vocabularului cu unele limbi strâns înrudite este următoarea: 64% cu Alaba , 62% cu Kambat , 53% cu Hadiya [1] .
Sociolingvistica
După numărul de vorbitori, Sidamo este a cincea limbă din Etiopia. În 2007, 2.980 de mii de oameni vorbesc Sidamo ca primă limbă. și 101 mii - ca al doilea. [1] . Marea majoritate a vorbitorilor nativi sunt monolingvi . Vorbitorii de sidamo au numit cel mai adesea amharica a doua limbă , urmată de oromo și wolaita [4] .
De la mijlocul anilor 70 ai secolului XX. au fost efectuate activități pentru a crea un alfabet pentru această limbă. În timpul domniei lui Mengistu a fost creată scrierea bazată pe Geez . După răsturnarea regimului comunist, s-a dat preferință scrisului bazat pe alfabetul latin . Din aproximativ 1994, limba a fost predată în școli, dar ratele de alfabetizare rămân scăzute până în prezent [5] [6] : în jur de 20% conform Ethnologue [1] .
Informațiile despre dialectologia Sidamo sunt extrem de rare și contradictorii și, prin urmare, nesigure. Unii martori consideră că diferențele dialectale sunt nesemnificative. Alții susțin contrariul. Imaginea pare plauzibilă, în care iese în evidență un nucleu de 5-6 dialecte destul de apropiate unul de celălalt și 2 dialecte opuse : yanase, care este vorbită de unul dintre clanurile nordice, izolat geografic de comunitatea principală Sidam, și dialectul olarilor haadiiččo [7] , înrudit în mod disprețuitor/condescendent cu membrii altor clanuri [8] .
În mod tradițional, dintre cele peste 60 de grupuri etnice din Etiopia, se obișnuiește să se evidențieze un grup de popoare sudice, la care se referă și sidamo, dar este considerat oarecum izolat de restul popoarelor din zona ONUE . Sidamiții sunt înconjurați pe aproape toate părțile de grupurile etnice Oromo , Gedeo și Omot Volaita [9] .
Caracteristici tipologice
Gradul de libertate de exprimare a sensurilor gramaticale
Limbajul este extrem de sintetic cu elemente de analiticism .
| (unu) |
bul-e k'aakk'-o-◌́-se-ra yite dadill-i-ɗ-ɗ-u.
|
|
Bule .f-nom.umn) baby .f-umn-gen-3.sg.f.poss-dat.mod say -ep-3.sg.f-add worry -ep-mid-3.sg.fs. prf.3.sg.f
|
|
„Bule și-a făcut griji pentru fiica ei foarte mult/de mult timp”. [zece]
|
Natura graniței dintre morfeme
Fuziune formală
Aproape că nu există exemple izbitoare de fuziune formală la joncțiunea tulpinilor și afixelor gramaticale. Deci, fuziunea tulpinii unui substantiv cu un indicator la plural este în majoritatea cazurilor sinarmonismul celei mai drepte consoane a tulpinii cu consoana pl [11] ; cu toate acestea, există excepții (vezi exemplul 14) [12] [13] :
| Nu.
|
umn
|
sg
|
pl
|
traducere in engleza
|
| unu
|
sin-a
|
sin-co
|
sin-na
|
„ramură”
|
| 2
|
—
|
woš-icco
|
woš-sa
|
'câine'
|
| 3
|
rod-o
|
—
|
rod-uwa
|
"frate"
|
| patru
|
c'ulunk'-a
|
č'ulunk'-icčo
|
—
|
'unghia'
|
| 5
|
mergi la
|
got-iicco
|
—
|
'hienă'
|
| 6
|
bis-e
|
?
|
bis-sa
|
'sabie'
|
| 7
|
—
|
man-co
|
mană
|
'persoană'
|
| opt
|
gaar-a
|
?
|
gaar-ra
|
'deal'
|
| 9
|
daraar-o
|
?
|
darar-ra [14]
|
'floare'
|
| zece
|
—
|
mik'-icco
|
mik-k'a
|
'os'
|
| unsprezece
|
gumă-a
|
?
|
gumă ma
|
"fructe"
|
| 12
|
siwiil-a
|
siwiil-co
|
siwiil la
|
'fier'
|
| 13
|
doog-o
|
?
|
doog-ga
|
'drum'
|
| paisprezece
|
siiwo
|
?
|
siib-ba
|
'frânghie'
|
Fuziune semantică
Fuziunea semantică este prezentă, dar departe de a fi absolută.
Prezentare generală rapidă:
| (2) |
bul-e dangur-a-◌́ scufundat'-it-ú.
|
|
Bule .f-nom.umn Dangura -m.umn-acc kiss -ep-3.sg.fs.prf.3.sg.f-3.sg.m
|
|
— Bule l-a sărutat pe Dangura. [cincisprezece]
|
| (3) |
damboow-i-ra min-i-si no(-si)
|
|
Damboowa -gen.prop.m-dat.prop house -nom.mod.m-3.sg.m.poss există .p.prf.3(-3.sg.m)
|
|
„Casa lui Damboowa (încă) există”. (lit., „Pentru Damboowa, casa lui există.”) (Încă este disponibil pentru el.) [16]
|
| (patru) |
uddan-o-◌́ huunč'-ø-e mool-s-ø-i
|
|
haine .f-umn-acc stoarce -3.sg.m-adăugați devenit.uscat -caus-3.sg.ms.prf.3.sg.m
|
|
„El a stors hainele (de obicei, o singură dată), apoi le-a uscat”. [17]
|
Vom efectua o analiză mai detaliată, concentrându-ne pe [Plungyan 2011] [18] și susținând, totuși, doar o schiță aproximativă a situației. Din tabelele de mai jos rezultă că fuziunea și aglutinarea sunt reprezentate aproximativ egal în sidamo.
Substantiv
| Categorie
|
Numărul de grame
|
Analiza primară
|
Analiza finală
|
| determinare
|
0
|
—
|
—
|
| caz
|
6
|
|
Predominanța aglutinarii cu un element semnificativ de fuziune
|
| Deţinere
|
|
- 1.SG: -'da
- 2.SG: -kki
- 3.SG.M: -si
- 3.SG.F: -se
- 1.PL: -nke
- 2.PL: -'ne
- 3.PL: -nsa [23]
|
Cumul cu fața și numărul posedat
|
| Clasa nominala
|
2
|
u, i sunt indicatori cumulativi ai genului masculin și numărului nedeterminat. Dacă indicatorii exprimă -e, -o, -și, pe lângă indeterminarea numerică, nu se știe și genul, deoarece gramatica care a stat la baza acestui articol nu spune nimic despre productivitatea acestor sufixe. Dacă acești indicatori sunt neproductivi, atunci cunoștințele despre gen pot fi considerate dicționar. Cu toate acestea, ultimii 3 indicatori exprimă adesea și nominativul.
|
În orice scenariu, fuziunea prevalează. Nu este încă posibil să se judece prezența aglutinarii.
|
| Număr
|
3
|
vezi tabelul din secțiunea „Fuziune formală”
|
Predominanța aglutinarii cu elemente de fuziune
|
Verbul
| Categorie
|
Numărul de grame
|
Analiza primară
|
Analiza finală
|
| Aspect
|
3
|
|
Expresia cumulativă cu persoană, număr și, într-o oarecare măsură, cu clasa nominală a subiectului [24] - prevalența fuziunii
|
| Timp
|
0
|
—
|
—
|
| Orientarea verbului
|
0
|
—
|
—
|
| Angajament
|
3
|
|
Predominanța aglutinarii cu elemente de fuziune
|
| Persoana-numar al subiectului
|
3*2
|
|
Exprimarea cumulativă cu aspect și într-o oarecare măsură cu clasa nominală a subiectului [24] - prevalența fuziunii
|
| Admirativitatea
|
0
|
—
|
—
|
| Starea de spirit
|
patru
|
|
Predominanța aglutinarii cu numeroase elemente de fuziune
|
| Realitatea - irealitate
|
0
|
—
|
—
|
| Taxiuri
|
0
|
—
|
—
|
| Fază
|
0
|
—
|
—
|
| Dovezi
|
0
|
—
|
—
|
Tipul de codificare a rolului în predicție
Limbajul folosește o strategie nominativ-acuzativă pentru codificarea actanților verbali . Agentul cu un verb tranzitiv (A), precum și agentul (Sa) și pacientul (Sp) cu un singur verb intranzitiv , sunt marcate cu un nominativ. Pacientul cu verbe tranzitive (P) este marcat cu acuzativ [33] .
Exemple:
A, P:
| (5) |
bul-e dangur-a-◌́ scufundat'-it-u
|
|
Bule .f-nom.umn Dangura -m.umn-acc kiss -ep-3.sg.fs.prf.3.sg.f
|
|
— Bule l-a sărutat pe Dangura. [cincisprezece]
|
Sa:
| (6) |
lat'-o-ø hakk-i-◌́-ra ha-ɗ-u
|
|
Lat'o .f-umn-nom acolo -m.umn-gen-all go -3.sg.fs.prf.3.sg.f
|
|
— Lat'o a mers acolo. [34]
|
sp:
| (7) |
daafurs-i gobb-a-◌́-si-ra re-ø-ino
|
|
Daafursa -nom.prop.m tara (gen.f)-3.sg.f.poss-dat.mod die -3.sg.mp.prf.3
|
|
— Daafursa a murit în folosul țării sale. [35]
|
Marcarea locului
Etichetare posesivă
Marcarea posesivă se exprimă asupra persoanelor dependente prin intermediul unui sufix de genitiv:
| (opt) |
ani wošičč-u-◌́-nni=ta waǰǰido-◌́ lekk-a-◌́ la'-u-mm-o
|
|
1.sg.nom câine -m.umn-gen-def = f.acc alb -acc picior .f-umn-acc vezi -s.prf.1-1.sg-m
|
|
„Eu (M) am văzut picioarele albe ale câinelui mascul”. [36]
|
| (9) |
beett-u-◌́ farašš-i dunka=ho
|
|
copil -m.umn-gen cal -nom.mod.m slow= m.pred
|
|
— Calul băiatului este lent. [douăzeci]
|
Există, de asemenea, o serie de sufixe posesive:
| (zece) |
am-a-ø-'ya durette=te.
|
|
mama .f.umn-nom-1sg bogat .f = npc.f.pred
|
|
— Mama mea este bogată. [37]
|
Marcarea în predicție
Sidamo aderă la strategia dependentă de codificare a relațiilor subiect-obiect. În același timp, acordul în persoană și în număr cu subiectul poate fi recunoscut ca un pas către strategia vârfurilor :
| (unsprezece) |
bul-e hitto mančo-◌́ bat-t'-anno, harančo-◌́ du'ma-◌́=woi seeda-◌́ mančo-◌́?
|
|
Bul-e .f-nom.umn what_kind_of_person -acc like -3.sg.f-imprf.3 short -acc fat -acc =sau tall -acc person -acc
|
|
— Ce tip de bărbat îi place lui Bule, un bărbat scund, gras sau înalt? [38]
|
| (12) |
lat'-o-◌́ ǰil-u-◌́-i=wa ha-ɗ-anno-ro=nna ha-ɗ-anno-kki-ro t'a'm-i-se
|
|
Lat'o .f-umn-acc festin -m.umn-gen-def =place go -3.sg.f-imprf.3 -if =și du -3.sg.f-imprf.3-neg -if ask -imp.2.sg-3.sg.f
|
|
— Întrebați-o pe Lat'o dacă merge la ospăț. [39]
|
Ordinea cuvintelor
Ordinea de bază a cuvintelor , dar nu singura posibilă , în sidamo este SOV:
| (13) |
lat'-o-ø dangur-a-◌́ bat-t'-anno
|
|
Lat'o .f-umn-nom Dangura -m.umn-acc like -3.sg.f-imprf.3
|
|
— Lat'o îl iubește pe Dangura. [40]
|
Limba permite, de asemenea, o altă ordine a cuvintelor - OSV - marcarea subiectului, care se află în centrul atenției vorbitorului:
| (paisprezece) |
dangur-a-◌́ lat'-o-ø bat-t'-anno
|
|
Dangura -m.umn-acc Lat'o .f-umn-nom like -3.sg.f-imprf.3
|
|
— Lat'o îl iubește pe Dangura. (A fost Lato, nu oricine altcineva) [40]
|
Gramatica, care a stat la baza acestui articol, nu raportează cu privire la admisibilitatea vreunei alte ordini de cuvinte.
Unele caracteristici
Sidamo este foarte aproape de limbile de tip altaic prin faptul că:
- nu există prefixare în el și tendințele spre apariția sa sunt foarte modeste ( indicator proclitic negativ di=)
- limbaj extrem de sintetic
- fuziunea și cumulul sunt prezentate foarte moderat, sinharmonismul este comun (vezi exemplele de mai sus)
- marcajul posesiv poate fi exprimat atât asupra posesorului, cât și asupra posedatului
Alfabetul
Alfabetul Sidamo [41] :
| A a |
Bb |
c c |
Chch |
D d |
Dh dh |
e e |
F f |
G g |
h h |
eu i |
Jj |
K k |
ll |
M m
|
| /A/ |
/b/ |
/c'/ |
/č/ |
/d/ |
/ɗ/ |
/e/ |
/f/ |
/g/ |
/h/ |
/i/ |
/ǰ/ |
/k/ |
/l/ |
/m/
|
| N n |
Ny ny |
O o |
Ph ph |
Q q |
R r |
S s |
Sh sh |
T t |
U u |
W w |
X x |
Y y
|
| /n/ |
/ñ/ |
/o/ |
/p'/ |
/k'/ |
/r/ |
/s/ |
/š/ |
/t/ |
/u/ |
/b/, /w/ |
/t'/ |
/a/
|
|
Vocalele lungi în scris sunt transmise prin dublarea literelor pentru cele scurte pereche: aa [aː], ee [eː], ii [iː], oo [oː], uu [uː].
Abrevieri
- 1 - persoana I
- 2 - persoana a doua
- 3 - terț
- fundul – acuzativ
- adaos - aditiv
- toate – alative
- caus - cauzativ
- gen - genitiv
- dat - dativ - locativ
- def - indicator de certitudine
- ep - epenthesis
- f - feminin
- imp - imperativ
- imprf - imperfectiv
- m - masculin
- mod - substantiv „modificat” (unul dintre tipurile flexive de sidamo)
- neg - indicator negativ
- nom - nominativ
- pl - plural
- poss - posesiv
- p.prf - perfectiv „prezent”.
- pred -[[]]
- prop - nume propriu
- sg - singular
- s.prf - perfectiv simplu
- umn - indicator al incertitudinii numerice
- = - granița cliticelor și a cuvântului morfologic
- - - graniță ușor de stabilit între morfeme
- . - o graniță neclară sau lipsă între morfeme și, ca urmare, o expresie cumulată fie a) a mai multor categorii gramaticale, fie b) a semanticii tulpinii cu o categorie gramaticală sau derivativă ;
Note
- ↑ 1 2 3 4 Sidamo | Etnolog
- ↑ Hudson, 1989 , p. 2.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. unu.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 2.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 2-3.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. optsprezece.
- ↑ Brøgger, 1986 , p. 34.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 3.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. paisprezece.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 337.
- ↑ Bulygina, 1977 .
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 86.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 348-349.
- ↑ Hudson, 1989 , p. 66.
- ↑ 12 Kawachi , 2007 , p. 68.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 614.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 701.
- ↑ Plungian, 2011 .
- ↑ 12 Kawachi , 2007 , p. 360.
- ↑ 12 Kawachi , 2007 , p. 357.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 366.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 369.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 383.
- ↑ 12 Kawachi , 2007 , p. 399-400.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 335.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 333.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 403.
- ↑ 12 Kawachi , 2007 , p. 425.
- ↑ 12 Kawachi , 2007 , p. 427.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 430.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 429.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 426.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 352.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 367.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 581.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 516.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 384.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 283.
- ↑ Kawachi, 2007 , p. 435.
- ↑ 12 Kawachi , 2007 , p. 511.
- ↑ Kjell Magne Yri. Orthography and Phonology in Sidaamu Afoo (Sidamo) // Journal of Ethiopian Studies. - 2004. - Vol. 37, nr 1. - P. 41-56.
Literatură
- Kazuhiro Kawachi. O gramatică a Sidaama (Sidamo), o limbă cușitică a Etiopiei (engleză) . - Facultatea Școlii Absolvente a Universității din Buffalo, Universitatea de Stat din New York, 2007. - xx + 821 p.
- T. V. Bulygina. Probleme în teoria modelelor morfologice . - Moscova, 1977. (Rusă)
- Jan Brogger. Credința și experiența printre sidamo: un studiu de caz către o antropologie a cunoașterii (engleză) . - Oslo: Norwegian University Press, 1986.
- Grover Hudson. Credința și experiența printre sidamo: un studiu de caz către o antropologie a cunoașterii (engleză) . - Hamburg: Buske, 1989. - 424 p.
- V. A. Plungyan. O introducere în semantica gramaticală: semnificațiile gramaticale și sistemele gramaticale ale limbilor lumii . - Moscova: Universitatea Rusă de Stat pentru Științe Umaniste, 2011. - 672 p. (Rusă)
- Abebe Gebre-Tsadiq. nominale derivate în Sidamo. - Addis Abeba: teză de licență, Universitatea Addis Abeba, 1982.
- Anbessa Teferra (1984) „Sidamo verb morphology”, teză de licență, Universitatea Addis Abeba. Addis Ababa.
- Anbessa Teferra. 2000. „A grammar of Sidaama”, teză de doctorat. Ierusalim, Israel: Universitatea Ebraică.
- Cerulli, Enrico (1938) La Lingua e la Storia del Sidamo (Studi Etiopici II). Roma: Istituto per l'Oriente.
- Marcel Cohen (1927) „Du verbe sidama (dans le groupe couchitique),” Bulletin de la Société de la Linguistique de Paris 83: 169-200.
- Gasparini, Armido (1978) Grammatica Practica della Lingua Sidamo. Awasa (Mimeografiat: 127 p.).
- Moreno, Martino Mario (1940) Manuale di Sidamo. Milano: Mondadori.
- Gasparini, Armido (1983) Sidamo-dicționar englez. Bologna, Italia: EMI
- Hudson, Grover (1989) Highland East Cushitic Dictionary (Kuschitische Sprachstudien 7). Hamburg: Buske.
- Sileshi Worqineh și Yohannis Latamo (1995) Sidaamu-Amaaru-Ingilizete Afii Qaalla Taashsho [Sidaamu-Amaaru-English Dictionary]. Awasa: Sidaamu Zoone Wogattenna Isporte Biddishsha.
 Dicționare și enciclopedii |
|
|---|
| În cataloagele bibliografice |
|
|---|
Dicționare și enciclopedii