Henry Scroop | |
---|---|
Engleză Henry Scrope | |
Al 9 -lea baron Scroop din Bolton | |
1549 - 1592 | |
Predecesor | John Scroop |
Succesor | Thomas Scroop |
Naștere | 1533/1534 |
Moarte | 1592 |
Loc de înmormântare | Bisham Abbey Berkshire |
Gen | scroops |
Tată | John Scroop, al 8-lea baron Scroop din Bolton |
Mamă | Katherine Clifford |
Soție | 1) Margaret North, 2) Margaret Howard |
Copii | Mary (din prima căsătorie), Thomas, al 10-lea baron Scroop din Bolton și Henry (din a doua căsătorie) |
Atitudine față de religie | anglican |
Premii | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Henry Scrope ( ing. Henry Scrope ; 1533/1534 - 1592) - aristocrat englez, al 9 -lea baron Scroop din Bolton (din 1549), cavaler al Ordinului Jartierei (din 1584). În 1568-1569, regina exilată Maria a Scoției a fost sub supravegherea sa .
Henry Scroop aparținea unei familii aristocratice, ai cărei reprezentanți dețineau vaste terenuri în nordul Angliei, cu un centru în Bolton ( Yorkshire ), iar din 1371 - un titlu de baron . Henry a fost al doilea fiu al lui John Scroop, al 8-lea baron Scroop din Bolton , și al soției sale Katherine Clifford, și s-a născut în 1533 sau 1534 [1] . Fratele său mai mare a murit în copilărie și, prin urmare, după moartea tatălui său în 1549, Henry a fost cel care a moștenit pământurile și titlul ancestral. În 1560 a făcut parte dintr-o armată care a mers în ajutorul protestanților scoțieni care asediau Leith . În 1562, Scroop a fost numit director al Marchelor de Vest la granița scoțiană și căpitan de Carlisle , funcție pe care a deținut-o pentru tot restul vieții . În 1567, baronul a fost intermediar în intrigile secrete pe care regina Elisabeta le-a condus împotriva regentului Scoției, contele de Moray [3] .
În 1568, când regina Maria a Scoției a fugit din țara ei și s-a refugiat temporar în Carlisle, Scroop se afla la Londra, dar Elizabeth l-a trimis imediat spre nord. Scroop și Sir Francis Knollis au fost desemnați să aibă grijă de un fugar care era arestat. Mary a petrecut şase luni în Bolton , iar apoi baronul a transferat-o la castelul Tutbury ; se știe că soția lui Scroop a transmis scrisori reginei Scoției de la fratele ei, ducele de Norfolk , cel mai puternic lord catolic din Anglia, care dorea să-i dea Mariei libertate, să se căsătorească cu ea și să preia tronul. Probabil, Lady Scroop i-a dat prizonierului o cerere în căsătorie din partea ducelui. În 1569, baronii catolici din Nord s-au răzvrătit, conduși de conții de Northumberland și Westmorland . Acesta din urmă era cumnatul lui Scroop și l-a invitat să se alăture revoltei, dar el i-a transmis scrisoarea secretarului de stat William Cecil și s-a hotărât de partea coroanei. A reușit să o transporte pe Mary într-un loc sigur, rebelii au fost înfrânți [3] [4] .
Nu mai târziu de 1574, Scroop a devenit membru al Consiliului de Nord , iar la 23 aprilie 1584, cavaler al Ordinului Jartierei . Sir Henry a murit în 1592; unele surse datează moartea lui în 1591, dar aceasta este probabil o greșeală [3] .
Henry Scroop a fost căsătorit de două ori. Prin prima sa soție, Margaret North (fiica lui Edward North, 1st Baron North ), a avut o fiică, Mary, soția lui William Bowes din Streatlam. A doua soție, Margaret Howard (fiica lui Henry Howard, conte de Surrey și Frances de Vere), a avut doi fii, Thomas și Henry, dintre care cel mai mare a devenit al 10-lea baron Scroop din Bolton [3] .
Scroop, Henry, al 9-lea baron Scroop din Bolton - strămoși | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
Site-uri tematice | |
---|---|
Dicționare și enciclopedii |
|
Genealogie și necropole |