Spanoudi, Sofia

Sophia Spanoudi ( greacă : Σοφία Σπανούδη , născută Ioannidi , greacă : Ιωαννίδη ; 1878 , Constantinopol  - 1952 , Atena ) a fost un jurnalist, critic muzical și profesor grec.

A absolvit Conservatorul din Dresda ca pianistă. În anii ei mai tineri a predat pian la Constantinopol, printre elevii săi s-au numărat Manolis Kalomiris și Melpo Merlier ; Spanoudi a jucat un rol deosebit de important în dezvoltarea creativă a lui Kalomiris [1] . De asemenea, a fost invitată la Palatul Yildiz pentru a da lecții prințesei Naima , una dintre fiicele ultimului sultan turc Abdul-Hamid al II-lea ; despre munca ei la palat și despre impresiile ei despre viața femeilor la curtea de la sfârșitul imperiului, ea a scris un memoriu ușor fictiv „În palatul lui Hamida” ( greacă: Στα παλάτια του Χαμίτ ; 1935, ediție separată). 2009) [2] . În 1910 s-a căsătorit cu jurnalistul și politicianul Konstantinos Spanoudis .

În 1922 a fost nevoită să părăsească Turcia împreună cu soțul ei și a trăit și a lucrat la Atena. La invitația elevului ei Kalomiris, a predat la Conservatorul Grec , apoi profesor la Conservatorul Național de la înființarea acestuia în 1926. Timp de mulți ani a fost unul dintre cei mai influenți critici muzicali din Grecia, în 1942 a salutat spectacolul de debut. a Mariei Callas (observând, totuși, că „maiestuoasa ei soprană dramatică nu era încă pe deplin formată”) [3] , totuși, în 1930, într-o notă nesemnată, ea s-a referit la concertul din operele lui Nikos Skalkotas drept „cel invazia barbarilor” [4] .

În 1932, a călătorit în Turcia ca corespondent pentru ziarul Πρωΐα , realizând o serie de interviuri. Seleși dintre aceștia a întocmit cartea „Scrisori de la Constantinopol” ( greacă Γράμματα από την Πόλη ; 2009) [5] .

Fiica, Athena Spanoudi (1921-1998) - prezentatoare radio.

Note

  1. ↑ Kunturis G. Fondatorul muzicii moderne grecești Manolis Kalomiris și copia sa de arhivă a II-a simfonică din 19 august 2019 la Wayback Machine : Disertație pentru gradul de candidat la istoria artei. - Conservatorul de Stat din Sankt Petersburg, 2018. - S. 28-29.
  2. ↑ Η μικρούλα, η σουλτάνα, η Ναϊμέ Copie de arhivă din 26 iunie 2019 pe Wayback Machine // „Nu” , 02/06/2010.
  3. ↑ Stelios Galatopoulos. Maria Callas: Monstru sacru. — Simon & Schuster, 1998. — P. 37.
  4. ↑ Jim Samson. Muzica în Balcani. - Leiden - Boston: Brill, 2013. - P. 331.
  5. ↑ Τιτίκα Δημητρούλια. „Πόλη, η πρώτη μας κι η τελευταία αγάπη”. Ανταποκρίσεις μαζί με μεταγενέστερα κείμενα της σπανούδη την ευρωπαϊκή και εκσυγχρονιστερα κείμενα της σπανούδη την ευρωπαϊκή και εκσυγχρονιστερα τουτουμενα της
  Accesați articolul Wikidata