Turcismele în rusă sunt cuvinte împrumutate din limbile turce în limbile rusă, rusă veche și proto-slavă în diferite perioade istorice . Prin limbile turcești , cuvintele de origine arabă și persană au ajuns și în rusă (precum și în limbile vest-europene) , care au, prin urmare, statutul lingvistic de turcisme (de exemplu, maestru sau divan , chioșc , halva împrumutat din limbile vest-europene ) . Turcismele sunt numite și cuvinte de origine turcă, indiferent de limba intermediară . Cea mai mare parte a împrumuturilor se încadrează în perioada secolelor XVI - XVII .
Semnul fonetic al împrumuturilor turcești se numește sinharmonism vocal , în practică în rusă dă o repetare a vocalelor omogene într-un cuvânt: pantof , diamant , vistierie , muncitor , buldozer , crap , gândac , vinete , farsă ; piept , caise , fier , chibouk , fonta . Pentru unele cuvinte de origine turcă, finalul -lyk și -cha sunt caracteristici: bashlyk , label , balyk , shish kebab ; kalancha , cireș prun , brocart , lăcustă , epancha (foarte multe denumiri geografice se termină și în -cha) [1] .
Cronologic, se pot distinge mai multe straturi de împrumuturi turcești:
Adesea, nu este posibil să se stabilească exact din ce limbă este luat un împrumut.
Singurul stabilit autentic (adică cu un etimon turcesc care coincide atât formal, cât și semantic cu cuvântul proto-slav) turcism proto-slav este cuvântul chekan (* čakanъ ) [2] [3] [4] . Probabil și originea turcească a cuvintelor blockhead [2] [3] [4] și bunuri [2] [3] . În limba turcă se presupune că pentru cuvintele berbec [4] [5] (iranian) și carte [2] [3] [4] (chineză?).
Părerile etimologilor diferă cu privire la cuvintele elefant , guler , banner : există neconvingătoare . versiuni despre etimologia sau medierea lor turcească.
Turcismele supraviețuitoare (din limbile turcesau prin ele din altele) din perioada pre-mongolă sunt numărate în unități: boier , cort , erou , gașcă , perle , koumiss , cal , bardo , hoardă . Cuvântul câine , conform versiunii celei mai răspândite, iranian, O.N. Trubaciov considerat turcesc [6] .
Calul de împrumut , consemnat în inventarele secolului al XII-lea, a interacționat cu cuvântul original cal și a provocat o rearanjare inversă a lexemelor în sens semantic [7] . După I. G. Dobrodomov , cuvântul cal nu este de origine turcă, ci de origine slavă (de la cuvântul loshiy „rău” și sufixul -ad ) [8] .
Un grup special este format din mai multe bulgarisme împrumutate prin limba slavonă veche : mărgele , templu , chivot , idol , demnitate , cameră . În plus, puteți adăuga un cuvânt de origine neclară covor ( Fasmer admite că a împrumutat din limba volga-bulgară sau dunăro-bulgară) [2] .
În această perioadă, o serie de cuvinte importante legate de stat ( gropi , cocher , etichetă , cazac , roam ), militar ( esaul , gardă , cornet , ura , pumnal , ataman , sabie , koshevoy ) și structura economică ( bani , trezorerie ) , vistiernic , tamga (unde este vama [9] ), profit , proprietar , grub , eventual și robie ) [10] .
Alte împrumuturi se referă la domenii precum construcții ( cărămidă , tablă , baracă ), bijuterii ( cercel , diamant , smarald ), băuturi ( braga , buză ), grădină de legume ( pepene verde , rubarbă ), țesături ( satin , calico , calico , împletitură ) , îmbrăcăminte și încălțăminte ( pantof , caftan , bloomers , haină de oaie , pima , glugă , rochie de soare , șapcă , voal , ciorapi ), viața de zi cu zi ( sticlă , piept ), vreme ( viscol , ceață ). Alte câteva împrumuturi din această perioadă: kulak [2] , movilă , stacojiu , bursuc , busurman , alun , țintă [2] , oțel [2] , gândac , închisoare [2] , cadă , bulat , burlak , margine , bazar .
Împrumuturile din această perioadă sunt deosebit de numeroase, ceea ce se explică prin influența culturală uriașă a Imperiului Otoman . Această influență se extinde până la începutul secolului al XVIII-lea: astfel de împrumuturi binecunoscute precum cap , defect , creion , porțelan etc. aparțin epocii Petru cel Mare .
Cucerirea Siberiei de către Ermak a condus la o nouă rundă de împrumuturi din dialectele turcice locale ale hanatului siberian și din diferite limbi altaice, reflectând realitățile locale ( chipmunk [7] ) și toponimele ( Irtysh , Yenisei , Altai ).
al XVI-lea [3]Cuvântul mistreț s-a răspândit pe scară largă în limba rusă, unde a înlocuit treptat cuvântul original mistreț în sfera vocabularului poetic [7] .
Cuvinte precum cherry plum , arkhaluk , bashlyk, zimbil, kunak, papakha , tuluk, chokhom, churek, chuha , care au intrat în limba literară rusă în perioada în care teritoriul Transcaucaziei a devenit parte a Rusiei, pot, având în vedere caracterul cultural și istoric legăturile și semantica cuvântului, fie azerbaiști - turcisme împrumutate din limba azeră [11] .
O serie de cuvinte care denotă realitățile „estice” au fost împrumutate în limbile vest-europene din turcă. Prin medierea occidentală au intrat și în limba rusă. Unele dintre cele mai faimoase [2] :
În 1976, a fost publicat „Dicționarul turcismelor în limba rusă”, alcătuit de E. N. Shipova , care la acea vreme a devenit rezultatul culegerii și sistematizării materialelor referitoare la studiul turcismelor în limba rusă și include aproximativ 2000 de cuvinte. . În același timp, potrivit experților, „dicționarul este oarecum supraîncărcat cu etimologii dubioase sau clar nedovedite. Uneori autorul însuși realizează astfel de etimologii, alteori se îndoiește de astfel de etimologii evident false, iar alteori este de acord fără critici cu cele spuse mai devreme de alți autori” [13] . Deși numărul de etimologii false din dicționar este mic, uneori aparțin vocabularului comun.
Câteva cuvinte de origine evident non-turcă sau a căror origine turcească este în dubiu, rătăcind din listă în listă:
|
|
|
|
|
Printre etimologi, există adesea dezacorduri cu privire la apartenența unui anumit cuvânt la categoria turcismelor. De exemplu, în cartea sa „Nume de familie ruse de origine turcă”, N. A. Baskakov susține că cuvintele „plăcintă”, „gogol”, „balamut”, „bump” sunt de origine turcă [15] , cu care, totuși, alții fac nu sunt de acord autorii [2] .
| Limba rusă | |
|---|---|
| Reguli | |
| Particularități | |
| Utilizare | |
| Utilizați în lume | |
| Poveste | |
| |
| limbi slave | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| proto- slavă † ( proto-limbă ) | |||||||
| oriental | |||||||
| occidental |
| ||||||
| de sud |
| ||||||
| Alte |
| ||||||
| † - limbi moarte , divizate sau schimbate | |||||||