Patriarhul Toma I | ||
---|---|---|
Πατριάρχης Θωμάς | ||
|
||
607-610 _ _ | ||
Biserică | Biserica Ortodoxă din Constantinopol | |
Predecesor | chiriac | |
Succesor | Sergiu I | |
Naștere | necunoscut | |
Moarte |
610 Constantinopol |
|
Ziua Pomenirii | 21 martie | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Patriarhul Toma I ( greacă Πατριάρχης Θωμάς ; d. 610 ) - Patriarhul Constantinopolului (607-610). Venerat de Biserica Ortodoxă în chip de sfinți , pomenirea este sărbătorită pe 21 martie ( 3 aprilie ).
Înainte de a fi ridicat la scaunul de la Constantinopol, Toma a fost diacon , iar apoi, sub patriarhul Ioan al IV-lea Postnikul (582-595), sacellarius (sacrificial) în Marea Biserică din Constantinopol ( Catedrala Hagia Sofia ). După moartea patriarhului Cyriacus (595-606), Toma a fost ridicat pe tronul patriarhal al Constantinopolului la 21 octombrie 607 [1] .
Viața se referă la patriarhia lui Toma, semnul pe care creștinii îl vedeau în timpul procesiunii din Asia Mică : „ În timpul procesiunii și litiilor purtau cruci mari, aceste cruci de la sine, cu o putere minunată și de necontrolat, au început să oscileze, să se lovească și s-au rupt. .” Călugărul Theodore Sykeot a interpretat acest lucru ca un indiciu al ruinei și necazurilor iminente ale bisericii. Toma i-a cerut monahului Teodor să se roage ca să nu trăiască până să vadă aceste evenimente, iar Teodor i-a îndeplinit cererea. În 610 a murit Sfântul Toma. Curând Imperiul Bizantin a intrat în război cu Persia , trupele lui Hosrov al II-lea au capturat Ierusalimul și au scos din el Arborele Crucii Dătătoare de Viață a Domnului (viața lui Toma consideră aceste evenimente ca împlinirea unui semn interpretat de Teodor). Sykeot).