Heimann, Lida Gustava
Lida Gustava Heimann este o feministă , pacifistă și activistă germană în mișcarea pentru Drepturile Femeii.
Împreună cu partenera ei Anita Augspurg , a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale mișcării femeilor burgheze. Ea a fost, printre altele, în fruntea Asociației Grupului Femeilor Germane (Verband Fortschrittlicher Frauenvereine).
Biografie
A fost co-fondatoare a mișcării aboliționiste din Germania [1] . În acest rol, ea a intrat în conflict cu legea, protestând împotriva lucrului cu prostituate și cerând dereglementarea acestei zone. Heyman a vrut să „ajute femeile să se elibereze de dominația masculină”. Ea a fondat un centru pentru femei care oferă mese, creșe și consiliere. Ea a înființat, de asemenea, un liceu comun de băieți și fete și asociații profesionale pentru funcționare și lucrătoare de teatru.
În 1902, împreună cu Anita Augspurg, ea a fondat prima Societate Germană pentru Sufragiul Femeilor (Verein für Frauenstimmrecht) la Hamburg. Tot împreună au publicat ziarul Frau im Staat („Femeile în stat”) din 1919 până în 1933, care a furnizat poziții pacifiste, feministe și democratice pe diverse teme. Deși Heyman nu a fost niciodată membră a partidelor și nu a fost implicată în politica de partid, ea a simțit simpatii pentru ideile social-democrate și socialiste. Din 1888, ea a păstrat opera lui August Bebel „Femeia și socialismul” [2] .
În 1915, Heymann a fost co-fondatorul Congresului Internațional al Femeilor de la Haga .
În 1923, Heymann și Augspurg au cerut expulzarea lui Adolf Hitler din Germania. Când Hitler a preluat puterea în 1933, ambii erau plecați din țară; și nu s-a mai întors în Austria. Proprietățile lor au fost confiscate și documentele distruse [3] și s-au stabilit în Elveția . Hayman a murit în 1943 de cancer [4] și a fost înmormântat în cimitirul Flantern.
Publicarea memoriilor lui Heymann și Augspurg
Memoriile lui Heymann și Augspurg includ trei manuscrise: două copii datate diferit deținute de nepotul lui Heymann și o copie deținută în arhivele mișcării femeilor germane, care a fost donată de Heymann și prietena lui Augspurg, Anna Ripper, care a fost fostul președinte al capitolului WILPF. în Hamburg. Memoriile au fost publicate pentru prima dată în 1972 de politologul Margriet Tvelmann, care a descoperit unde se aflau manuscrisele [5] .
Memorie
- Străzile din Brühl (Renania) poartă numele lui Heymann [6] .
- O piatră memorială a fost ridicată în decembrie 1993 la Cimitirul Flantern din Zurich în onoarea lui Heimann și Augspurg [7] [8] .
- Augspurg-Heymann este numit după premiul acordat de Asociația Națională a Muncii Lesbienelor din Renania de Nord-Westfalia, care a fost acordat în perioada 2009-2015.
- O stradă din cartierul Neustadt din Bremen [9] va fi numită după Heimann .
Literatură
- Anna Dunnebier, Ursula Scheu. Die Rebellion ist eine Frau. Anita Augspurg și Lida G. Heymann. Das schillerndste Paar der Frauenbewegung (Riot este o femeie. Anita Augspurg și Lida G. Heyman. Cel mai orbitor cuplu al mișcării femeilor). - Hugendubel Verlag, 2002. - ISBN 3-7205-2294-6 .
- Sabine Hoffkamp. Heymann, Lida / Franklin Kopitzsch, Dirk Brietzke. — Hamburgische Biographie. - Göttingen: Wallstein, 2010. - V. 5. - S. 188–190. - ISBN 978-3-8353-0640-0 .
- Susanne Kinnebrock. „Man fühlt sich, als wäre man geistig ein lebender Leichnam“. Lida Gustava Heymann (1868–1943) eine genuin weibliche Exilerfahrung? / Markus Behmer. — Deutsche Publizistik im Exil 1933 bis 1945: Personen, Positionen, Perspektiven; Festschrift fur Ursula E. Koch. - Münster: Lit, 2000. - S. 108-133.
- Christina Lipke. Lida Heymann, Frauenrechtlerin / Olaf Matthes / Ortwin Pelc. — Menschen in der Revolution. Hamburger Portrats 1918/19. — Husum: Husum Verlag, 2018. — p. 71–74. — ISBN 978-3-89876-947-1 .
- Werner Roder, Herbert A. Strauss. Biographisches Handbuch der deutschsprachigen Emigration nach 1933. - München: Saur, 1980. - Vol. 1: Politik, Wirtschaft, Öffentliches Leben. - S. 294.
- Hiltrud Schroeder. „Übermächtig war das Gefühl, daß wir vereint sein müssen“. Anita Augspurg (1857-1943) și Lida Gustava Heymann (1868-1943) / Luise F. Pusch, Joey Horsley. — Berühmte Frauenpaare. - Frankfurt / Main: Suhrkamp, 2005. - P. 96-136.
Note
- ↑ Aboliționismul în acest context se referă la dereglementarea prostituției . La acea vreme, statul german permitea și reglementa prostituția.
- ↑ Lida Gustava Heymann în Zusammenarbeit mit Anita Augspurg, herausgegeben von Margrit Twellmann: Erlebtes, Erschautes. Deutsche Frauen kämpfen für Freiheit, Recht und Frieden, Ulrike Helmer Verlag, Maisenheim am Glan 1972, 2. Auflage, Frankfurt/M. 1992, ISBN 3-927164-43-7 , S. 46.
- ↑ Margrit Twellmann: Vorwort. În: Margrit Twellmann (Hrsg.): Lida Gustava Heymann in Zusammenarbeit mit Anita Augspurg: Erlebtes-Erschautes. Deutsche Frauen kämpfen für Freiheit, Recht und Frieden 1850-1940. Helmer, Frankfurt pe Main 1992, ISBN 3-927164-43-7 , S. 5-6, hier 5.
- ↑ Christiane Henke: Anita Augspurg. Rowohlt, Reinbek bei Hamburg 2000, ISBN 3-499-50423-5 , pp. 133-135.
- ↑ Sabine Hoffkamp: UNERHÖRT(e) Folgen - Anstoß Frauengeschichte. Ein Echo auf die Arbeit von Dr. Margrit Twellmann. În: Ariadna. Nr. 65, 2014, S. 16-21, hier 19-20.
- ↑ raport.aspx . Arhivar
- ↑ sonstige 30 . www.knerger.de _ Preluat: 26 februarie 2021. (nedefinit)
- ↑ sonstige 30. În: Debemur morti nos nostraque - ne mortem timueritis!
- ↑ Kaufrausch am Deich (germană) . https://www.kreiszeitung.de (4 noiembrie 2020). Preluat: 26 februarie 2021.
Link -uri