Cernîh, Natalia Borisovna

Natalia Borisovna Chernykh (născută la 5 decembrie 1969 ) este o poetesă și critic literar rus .

Biografie

Născut în Uralii de Sud, a studiat la Lvov (1985-1986), din 1987 locuiește la Moscova. A lucrat ca bibliotecară la Institutul Literar A. M. Gorki , ca tehnician la studioul de film Soyuzmultfilm , ca profesor la liceul nr 64 din Elektrostal , unde a predat o clasă opțională de poezie din Epoca de Argint ; traducător la editura „ Terra ” („Acordul forjei” și „Scrisorile pe teaca sabiei” din seria „Dragon Spear”), recenzor la editura AST etc.

În 1990 și-a făcut debutul în samizdat cu colecția de poezii „Viața absolută”, în 1993  a avut loc prima publicație oficială a poeziei lui Chernykh - în ziarul parizian „ Gândirea rusă ”. La mijlocul anilor 1990. a aderat la Uniunea Tinerilor Scriitori „Babilon”, publicând în almanahul cu același nume și a fost membru al grupului literar „Mezhdurechye”, participând la colecțiile publicate de acesta; Ea a făcut și artă de carte . În 1996, editura „ ARGO-RISK ” a publicat prima carte de poezii a lui Chernykh „Adăpost”, urmată de o serie de altele; Chernykh ilustrează colecții de poezii cu propriile sale desene. În viitor, poeziile Nataliei Chernykh au fost publicate și în revistele „Lumea nouă” , „Aer” , „Volga” , „ Uniunea Scriitorilor ”, etc.

În primăvara anului 2001, Natalia Chernykh a devenit laureată a celui de-al II-lea Concurs de poezie religioasă Sf. Filaret (2001) [1] .

Din 1999, Natalia Chernykh este, de asemenea, autoare de articole și eseuri despre literatura rusă clasică și contemporană. Eseuri despre Gogol și Pușkin  au fost publicate în ziarul „Primul septembrie”, un eseu despre Vladislav Khodasevich  - în antologia „Cartier”. Articole și recenzii despre maeștrii poeziei moderne - în special despre Vladimir Aristov [2] , Dmitri Vodennikov [3] , Stanislav Lvovsky [4] , Marianne Heide [5] , Anastasia Afanasyeva [6] , Tatyana Danilyants [7] , Igor Vishnevetsky [8] și alții - au fost publicate în revistele „Znamya” , „New Literary Review” , „ TextOnly ”, „ Homo Legends ”.

Din 2005, ea este curatoarea proiectului de internet „În mijlocul lumii”, dedicat poeziei ruse contemporane.

În 2008, Chernykh a publicat și o carte de eseuri, Lessons in Holiness: How to Become Saints, despre care publicistul Boris Kolymagin remarcă:

se poate vorbi despre o carte ca despre o lucrare cu orientare misionară. Cartea introduce în spațiul „pur și simplu creștinism”. Narațiunea se concentrează pe valorile tradiționale ale Bisericii nedivizate, și nu pe disputele teologice și neadevărurile istorice. <...> Cartea lasă o impresie strălucitoare, în ciuda faptului că istoria sfințeniei este o istorie a luptei și a suferinței [9] .

Critică la adresa muncii Nataliei Chernykh

Descriind cartea de poezii a lui Chernykh Vacanță liniștită (2001), criticul Lyudmila Vyazmitinova notează că se caracterizează prin

Poetică absolut modernă: în mare parte apropiată de tradițional, dar liberă, schimbându-și forma în urma răsturnărilor gândirii și dispoziției; inserarea bucăților de proză în țesătura versului; folclor și motive de avangardă; elemente de autoironie și centonicitate — iar autorul folosește toate acestea în mod organic și profesional. Însă textele cărții sunt topite într-un singur tot de viziunea autoarei asupra lumii, care se bazează pe Ortodoxie, iar aceasta se manifestă la mai multe niveluri [10]

Igor Vishnevetsky în prefața colecției Kamena (2007) subliniază:

Cântarea ei este hrănită de poezia cotidianului ortodox și de canoanele și acatistele bisericești, datând din acțiunea teatrală și liturgică a grecilor... [11]

Oleg Dark , recenzând această carte în revista Novy Mir, afirmă:

Nu sunt deloc sigur că poeziile lui Chernykh sunt pentru cititorul modern (aproape că au nevoie de o traducere). Sunt scrise într-o limbă diferită, străină sau de altă lume - de cealaltă parte a modernității -. În acest limbaj, care este într-adevăr foarte „lipit” cu o eșarfă până la sprâncene și o fustă lungă „ortodoxă”, și miros de ulei de lampă, și lumina unei lumânări într-o mână tremurândă și litiu dintr-o gură tremurândă (dar toate acestea sunt doar forme pe care limba, și le precede, iar altele sunt pur și simplu imposibile pentru ea) - această limbă, puțin populară, puțin medievală, nu se mai vorbește sau scrie (nu se înțelege) [12] ] .

Potrivit criticului Kirill Ankudinov ,

Poezia ei este minunată. Au combinat lecțiile a două regine ale poeziei - Regina Albă Olga Sedakova și Regina Neagră Elena Schwartz [13] .

Bibliografie

• „ Adăpost ”. — M.: ARGO-RISK, 1996. — 38 p.
• „ Permise de ședere ”. — M.: ARGO-RISK, 1997. — 34 p.
• „ Sâmbăta părinților ”. — M.: ARGO-RISK, 1999. — 36 p.
• " Vacanta linistita " — M.: ARGO-RISC; Tver: Kolonna, 2002. - 65 p.
• " Piatra ". - M .: Editura lui R. Elinin, 2007. - 47 p.
• „În lauda insomniei” . - M .: Centrul de Literatură Contemporană Vadim Mesyats „Russian Gulliver”, 2009. ISBN 978-5-91627-027-3 .

• Lecții de sfințenie. — M.: Eksmo , 2008. — 408 p. Tiraj 3000 de exemplare. ISBN 978-5-699-30491-2
• „Insula iubirii: povești bisericești”. — M.: Eksmo, 2013. — 576 p. Tiraj 12000 exemplare. ISBN 978-5-699-59504-4
• „Comori ale Sfinților”. — M.: Eksmo, 2013. — 544 p. Tiraj 10.000 de exemplare. ISBN 978-5-699-64233-5

Note

1. ↑ Rezultatele celui de-al 2-lea Concurs de poezie religioasă Sf. Filaret // „ Viața literară a Moscovei ”, aprilie 2001
2. ↑ N. Cernîh. Vedere și auz. Vladimir Aristov. Poezii alese // „Znamya”, 2009, nr. 9.
3. ↑ N. Cernîh. Note despre proiect // „ TextOnly ”, vol. 19 (2006).
4. ↑ N. Cernîh. Ora portocalie. Despre poezia lui Stanislav Lvovsky
5. ↑ N. Cernîh. Despre „The Slugs of Garrote” de Marianne Heyde .
6. ↑ N. Cernîh. Fotografie de vorbire. Recenzia cărții de poezii de Anastasia Afanasyeva „Vocile vorbesc” Copie de arhivă din 4 septembrie 2013 la Wayback Machine .
7. ↑ N. Cernîh. Frumusețea libertății // " TextOnly ", vol. 21.
8. ↑ Natalia Chernykh. Vishnevetsky I. La vest de Soare. 1989-2003 Copie de arhivă din 5 noiembrie 2011 la Wayback Machine // New Literary Review, nr. 82, 2006.
9. ↑ B. Kolymagin. Natalia Chernykh. LECȚII DE SFINȚIE: CUM SE DEvine SFINȚI // Portal-Credo.Ru
10. ↑ Lyudmila Vyazmitinova. Poziționarea metafizică a autorilor „generației anilor 90” // Khreshchatyk, 2005, nr. 3.
11. ↑ Igor Vișnevetski . Despre cartea de poezii de Natalia Chernykh "Kamena"
12. ↑ Oleg Dark. „ Transfigurarea muzei ”. „Lumea nouă”, 2008, nr. 2.
13. ↑ Kirill Ankudinov. Colapsul atomului // „Corespondent privat”, 24 septembrie 2009.

Link -uri

• Natalia Chernykh pe site-ul „ Noua hartă a literaturii ruse ”
• Natalia Chernykh în " Sala Jurnalului "
• Publicații pe portalul revistei eurasiatice „Megalit” .
• Publicații pe site-ul „Polutona” .
• Publicare în „© Uniunea Scriitorilor” .
• Natalia Chernykh în proiectul Zece cuvinte
• kamenah - Chernykh, Natalia Borisovna în "LiveJournal"
•  (engleză) Poemă în traducere engleză din antologia Crossing Centuries  (link indisponibil)