Scherrer, Jutta

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 3 iulie 2019; verificările necesită 2 modificări .
Jutta Scherrer
Jutta Scherrer
Data nașterii 1942
Locul nașterii
Țară
Loc de munca
Grad academic doctor în filozofie (doctorat)
Titlu academic Profesor

Jutta Scherrer ( Jutta Scherrer , născută în 1942 (1938?), Berlin ) este un istoric german , culturolog și rusist care trăiește în Franța , specialist în cultura și politica rusă de la începutul secolului al XX-lea și timpurile post-perestroika. Doctor în filozofie, profesor. Șef ( fr. directeur d'études ) de istoria Rusiei la Școala Superioară de Științe Sociale din Paris.  

Biografie

Tatăl ei a fost ofițer în Wehrmacht și a murit în Rusia în 1943 [1] .

A studiat la Berlin, Cambridge, Paris. Și-a susținut lucrarea de doctorat în 1971 la Universitatea Liberă din Berlin .

Explorează istoria Rusiei, pe baza metodelor școlii franceze „Anales” [2] .

Cercetător la Centrul franco-german Marc Bloch (Berlin). Coordonator de program pentru crearea Institutului de Culturi Europene (Universitatea Rusă de Stat pentru Științe Umaniste).

Membru al redacției Caiete de probleme rusești și sovietice (Paris), Studii de istoria Europei de Est (Berlin) și a altor periodice.

Autor de lucrări despre istoria gândirii sociale europene și a inteligenței ruse.

Membru al Consiliului de administrație al EUSP .

Am fost în Rusia.

„În Rusia, ei preferă să-și amintească victoria asupra fascismului mai mult decât victoria asupra comunismului”, scrie Scherrer în ajunul zilei de 9 mai 2005 în Die Zeit german [3] .

Der Spiegel a enumerat-o drept „una dintre cei mai buni experți în Rusia” [4] .

Link -uri

  1. Victoria noastră. Zi de zi - proiectul RIA Novosti
  2. Utah Scherrer: Putin încearcă prin cârlig sau prin escroc să împiedice procesul de liberalizare să continue - Lumea - Știri ucrainene, Tyzhden.ua
  3. Jutta Scherrer. Vrei o poveste? - Te rog, dar numai unul! ("Die Zeit", Germania)
  4. Noua mare putere veche - PROFILE Magazine | PROFILE.RU