Schroeder, Johann
Johann Joachim Schröder ( germană : Johann Joachim Schröder ; 6 iulie 1680 , Neukirchen , Hesse - 19 iulie 1756 , Marburg ) a fost un orientalist , bibliotecar , teolog protestant și istoric bisericesc german .
Biografie
Johann Schröder s-a născut în familia negustorului și gardianului bisericii Johann Christoph Schröder și fiica primarului din Neukirchen, Judith Schröder (născută Funk). La vârsta de 13 ani, a început să frecventeze gimnaziul din Bad Hersfeld . Din 1698 a studiat filosofia și teologia la Universitatea din Marburg și a participat, de asemenea, la prelegeri despre filozofie susținute de Georg Otho , Johann Georg Brand , Maximilian Perzelli , Valentin Riemenschneider și Samuel André .
Interesat de studiile orientale și limbile orientale, Johann Schröder a început să studieze etiopiană și armeană cu Hiob Ludolf la Frankfurt pe Main . După aceasta, în 1705, Schröder a plecat să studieze la Universitatea din Utrecht , unde s-a întâlnit cu Hermann Alexander Roel , Melchior Leidecker , Heinrich Pontanus și Adrian Reland . La Universitatea din Amsterdam, unde Schroeder a ajuns după Utrecht, a reușit să cunoască doi episcopi armeni și câțiva cărturari evrei, comunicarea cu care l-a motivat să studieze și mai mult limbile orientale.
Schroeder a început să studieze activ limba armeană și, împreună cu episcopul armean Thomas Goltanesis, urma să plece în Orient. Totuși, călătoria a eșuat din cauza bolii episcopului, iar în 1707 Schroeder a rămas să aștepte la Moscova, unde a început să studieze obiceiurile, limba și cultura Rusiei. Din cauza morții lui Goltanesis în 1708, Schroeder nu și-a putut continua călătoria și a fost forțat să se întoarcă la Amsterdam. La Amsterdam, Schroeder și-a continuat studiile de armeană și s-a apucat să alcătuiască o gramatică armeană. Și-a continuat munca în timpul unei călătorii în Anglia, unde a întâlnit orientaliști din Oxford și Cambridge . După întoarcerea în Germania în 1711, Schröder a publicat o gramatică armeană sub titlul „Thesauri linguae Armenicae”.
În 1713, Johann Schröder a devenit profesor de limbi orientale la Universitatea din Marburg și în curând a început să lucreze la biblioteca universitară și la facultatea de studii ebraice. În 1737, Schroeder a devenit profesor extraordinar de teologie.
Schroeder a fost căsătorit de două ori (în 1715 și 1718). Prima căsătorie cu Katerina Christiane, fiica unui funcționar public, a fost fără copii. Din a doua căsătorie cu Maria Amalia, Schroeder a avut patru fii și șase fiice. Fiii Nikolaus Wilhelm (1721-1798) și Johann Wilhelm (1726-1793) au devenit profesori și orientaliști, fiul Ludwig Conrad (1724-1801) a devenit profesor de drept, fiul Philip Georg a devenit medic de curte.
Proceedings
Lucrarea principală a lui Schroeder, Thesaurus linguae Armenicae antiquae et hodiernae (1711), este dedicată istoriei și gramaticii limbii armene și conține referiri la literatura armeană. Pe lângă această carte, Schroeder a scris și următoarele lucrări.
- Trauercypressen, oder letztes Ehrengedächtniß Th. H. Neuberts Predigers zu Hülse. Marburg 1702
- Insulta. inauguralis de Abrahami risu. Marburg 1703
- Progr. de Patriarcharum, et separatim Josephi, laudibus, ad aud. sub ejus praesidio orationem hebraicam JW Schoenfeld, Neukirch. Hass. da vita et rebus gestis Jacobi Patriarchae. Marburg 1713
- Progr. de veritatis studio etc. Marburg 1714
- Insulta. de rebus Armenicis ad J. Chamberlaynium. Marburg 1714
- Insulta. de ruto ardente et non comburente (ad Exod. 3, 1 sqq). Marburg 1714
- Insulta. istorica de cereorum diurnorum in ecclesiis christianis origine et usu. Marburg 1715
- Insulta. de annis Achasiae, Judaeorum Regis, ad concilienda loca 2 Reg. 7, 26 și 2 Cron. 12, 2. Marburg 1715
- Insulta. philol. critica de primaeva lingua Ebraica. Marburg 1716
- Insulta. I et II de natura linguae Ebraicae. Marburg 1716-1717
- Insulta. Historia de haeresi Audianorum. Marburg 1716
- Tezele philosophicae miscellaneae. Marburg 1716
- Insulta. de precibus Hebraeorum. Marburg 1717
- Insulta. de haeresi Apollinaristica. Marburg 1717
- Insulta. de Nebuchadnetsare, Chaldaeorum Rege. Marburg 1719
- Insulta. hist. eccles. de Nethinaeis. Marburg 1719
- Insulta. I et II de Pseudoprophetis. Marburg 1720
- Insulta. ad locum difficillimum Genele. 4, 23. 24. de Lemecho homicida ejusque vindicta. Marburg 1721
- Teze selectae ex antiquitalibus ebraicis. Marburg 1722
- Insulta. philol. dehortis veterum Ebraeorum. Marburg 1722
- Insulta. ad locum Judic. 15, 4. 5. de vulpibut Simsonis b, l. Füchsen al lui vonSimson. Marburg 1723
- Insulta. de Azazelis hirco ejusque ritibus ac mysterio. Marburg 1725
- Progr. quo publicatum est festim saeculare secundum Acad. Marb. Marburg 1727
- Progr. in obitum Catharinae Christianae, JS Kirchmeieri Theologiae D. et Prof. coni. Marburg 1727
- Veterum Poëtarum Graecorum poëmata aut poëmatum. . . selecta, eo consilio nuno denuo digesta, ut juveatuis non unum, sed plerosque omnes Poëtas Graecos, quorum quidem scripta supersunt, matur cognoscere possit. Marburg 1733
- Orationes veterum Oratorum Graecorum selectae. Marburg 1734
- Hypomnemata historiae ecclesiasticae a Christo nato secundum saeculorum ordinem digesta, et in usum auditorii sui edita. Marburg 1737
- Insulta. da veterum Ebraeorum primogenitis et eorum praerogativis maxime sacerdotio. Marburg 1741
- Insulta. theologico - philologica de Urim et Tymmim in Pontificis Ebraeorum pectorali positis, in qua errores veterum et recentiorum indicantur et refutantur, vera sententia exponitur et de-monstratur, varia Sacrae Scripturae loca, inprimis Exod. 28, 30. 39, 8 sqq. Levit. 8. 8. Număr. 27, 21. Deut. 83, 8. 1 Sam. 28, 6. 30, 7. Os. 3, 4 etc. solide vindicantur et explicantur, totumque argumentum in clara luce collocatur. Marburg 1744
- Teze selectae ex antiquitalibus Ebraicis. Marburg 1745
- Progr. publicul publicitar. orationem inauguralem JG Kraft. Marburg 1745
- Progr. in funere Jo. Borelli, Med. D. Marburg 1747
- Progr. ad eligendum novum Prorectorem acad. Marburg 1748
- Positionas miscellaneae ex antiquitatibus ebraiois depromtae. Marburg 1748
Literatură
- Friedrich Karl Gottlob Hirsching. Historischliterarisches Handbuch berühmter und denkwürdiger Personen, welche im achtzehnten Jahrhundert gelebt haben. - Verlag Schwickert, 1808. - T. 11. - S. 162.
- Heinrich Doering. Die gelehrten Theologen Deutschlands im achtzehnten und neunzehnten Jahrhundert. - Neustadt an der Orla: Verlag Johann Karl Gottfried Wagner, 1835. - T. 4. - P. 32.
- Carl Gustav Adolf Siegfried. Schröder, Johann Joachim // Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). - Leipzig: Duncker & Humblot, 1891. - T. 32. - S. 519.
Dicționare și enciclopedii |
- Allgemeine Deutsche Biographie
|
---|
În cataloagele bibliografice |
---|
|
|