Eurialus (fiul lui Ulise)

Eurial
Podea masculin
Tată Ulise
Mamă Evippe

Eurialus ( altă greacă Εὐρύαλος ) este un erou al mitologiei grecești , fiul lui Ulise și al prințesei Epir Evippe , care a fost ucis de propriul său tată.

În mitologie

Mama lui Euryal a fost regina Epirului , Evippe , fiica lui Tirimma. Ea a devenit iubita lui Ulise , care a trăit o vreme în Epir în exil după uciderea pretendenților Penelopei . Ulise s-a întors mai târziu la Itaca . Eurialus, devenit adult, a plecat în căutarea tatălui său, luând cu el o scrisoare scrisă de mama sa. A ajuns la Ithaca în lipsa lui Ulise; geloasa Penelope și-a dat seama cine este și a decis să-l distrugă. Când Ulise s-a întors, ea i-a spus că un tânăr străin a fost trimis să-l omoare, iar Laertides l-a ucis pe Euryale fără să-i lase timp să mărturisească [1] [2] [3] [4] .

În versiunile alternative ale mitului, fiul lui Evippe și Ulise se numește Leontophron sau Dorikl [5] .

Memorie

Sofocle l-a făcut pe Eurialus eroul tragediei cu același nume, al cărei text este complet pierdut. Mitul lui Euryale este una dintre legendele tipice asociate cu căsătoria matrilocală, în care soții trăiesc ca parte a clanului soției. Eroul nu-și cunoaște tatăl, pleacă în căutarea lui, dar nu-l recunoaște când se întâlnesc și are loc o luptă în care unul dintre participanți moare. Savanții antici văd aici un fel de duplicare a mitului despre moartea lui Ulise însuși de către un alt fiu, Telegon [4] .

Note

  1. Wüst, 1937 , p. 1991-1992.
  2. Schmidt, 1902 , p. 628.
  3. Yarkho, 2000 , p. 297.
  4. 12 Wagner , 1907 .
  5. Escher, 1907 .

Literatură

  1. Yarkho V. „Odiseea” - moștenire folclorică și individualitate creativă // Homer. Odiseea. - 2000. - S. 289-329 .
  2. Escher. Euippe 2 // Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft . - 1907. - Bd. VI, 1. - Kol. 994.
  3. Schmidt J. Odysseus // WH Roscher: Ausführliches Lexikon der griechischen und römischen Mythologie. - 1902. - Bd. III, 1. - Kol. 602-681.
  4. Wagner. Euryalos 6 // Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft . - 1907. - Bd. VI, 1. - Kol. 1317.
  5. Wüst E. Odysseus // Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft . - 1937. - Bd. XVII, 2. - Kol. 1905-1996.