Adresarea fără clasă ( în engleză Classless Inter-Domain Routing , engleză CIDR ) este o metodă de adresare IP care vă permite să gestionați în mod flexibil spațiul adreselor IP fără a utiliza cadrul rigid al adresei cu clasă . Utilizarea acestei metode folosește în mod economic resursele limitate de adrese IP, deoarece diferite măști de subrețea pot fi aplicate diferitelor subrețele.
O adresă IP este o matrice de biți. Principiul adresei IP este alocarea unui set (gamă, bloc, subrețea) de adrese IP, în care unii biți de biți au valori fixe, iar biții rămași parcurg toate valorile posibile. Blocul de adrese este specificat prin specificarea adresei de pornire și a măștii de subrețea. Adresarea fără clasă se bazează pe o mască de subrețea cu lungime variabilă ( în engleză masca de subrețea cu lungime variabilă , VLSM ), în timp ce în adresarea classful (tradițională), lungimea măștii este strict fixă la 0, 1, 2 sau 3 octeți setati .
Exemplu de subrețea 192.0.2.32/27 folosind adresarea fără clasă:
octeți de adrese IP | 192 | 0 | 2 | 32 | ||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
biți de adresă IP | unu | unu | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | unu | 0 | 0 | 0 | unu | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
Biți de mască de subrețea | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
Octeți de mască de subrețea | 255 | 255 | 255 | 224 |
În acest exemplu, puteți vedea că în masca de subrețea, 27 de biți din stânga sunt unii. În acest caz, se spune că lungimea prefixului de subrețea este de 27 de biți și este indicată printr-o bară oblică (semn / ) după adresa de bază.
Un exemplu de scriere a adresei IP 172.16.0.1/12 folosind adresarea fără clasă:
octeți de adrese IP | 172 | 16 | 0 | unu | ||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
biți de adresă IP | unu | 0 | unu | 0 | unu | unu | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | unu | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | unu |
Biți de mască de subrețea | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | unu | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
Octeți de mască de subrețea | 255 | 240 | 0 | 0 |
Setul tuturor adreselor corespunde unei măști de subrețea zero, notat cu /0, iar o anumită adresă IPv4 corespunde unei măști de subrețea cu o lungime de prefix de 32 de biți, notat cu /32.
Pentru a simplifica tabelele de rutare, puteți combina blocuri de adrese, specificând un bloc mare în loc de un număr de blocuri mici. De exemplu, 4 rețele adiacente de clasă C (4 × 255 adrese, masca 255.255.255.0 sau /24) pot fi combinate, din punctul de vedere al routerelor departe de acestea, într-o singură rețea /22. În schimb, rețelele pot fi împărțite în subrețele mai mici și așa mai departe.
Standardul a adoptat o mască sub forma unei secvențe continue de unu și o secvență continuă de zerouri. Numai pentru astfel de măști seturile rezultate de adrese IP vor fi contigue. Cu toate acestea, sunt utilizate pe scară largă și măștile inverse (mască inversă, masca wildcard), care nu trebuie să conțină unii sau zerouri consecutive. Masca inversă este folosită pentru a forma reguli ACL .
IP/mască | Mască inversă | Masca | Total adrese | Adresele gazdelor | Analog în adresarea de clasă |
---|---|---|---|---|---|
abcd /32 | +0.0.0.0 | 255.255.255.255 | unu | (Nu) | 1/256C |
abcd /31 | +0.0.0.1 | 255.255.255.254 | 2 | (Nu) | 1/128C |
abcd /30 | +0.0.0.3 | 255.255.255.252 | patru | 2 | 1/64C |
abcd /29 | +0.0.0.7 | 255.255.255.248 | opt | 6 | 1/32C |
abcd /28 | +0.0.0.15 | 255.255.255.240 | 16 | paisprezece | 1/16C |
abcd /27 | +0.0.0.31 | 255.255.255.224 | 32 | treizeci | 1/8C |
abcd /26 | +0.0.0.63 | 255.255.255.192 | 64 | 62 | 1/4 C |
abcd /25 | +0.0.0.127 | 255.255.255.128 | 128 | 126 | 1/2C |
abc0 /24 | +0.0.0.255 | 255.255.255.000 | 256 | 254 | 1C |
abc0 /23 | +0.0.1.255 | 255.255.254.000 | 512 | 510 | 2C |
abc0 /22 | +0.0.3.255 | 255.255.252.000 | 1024 | 1022 | 4C |
abc0 /21 | +0.0.7.255 | 255.255.248.000 | 2048 | 2046 | 8C |
abc0 /20 | +0.0.15.255 | 255.255.240.000 | 4096 | 4094 | 16C |
abc0 /19 | +0.0.31.255 | 255.255.224.000 | 8192 | 8190 | 32C |
abc0 /18 | +0.0.63.255 | 255.255.192.000 | 16 384 | 16 382 | 64C |
abc0 /17 | +0.0.127.255 | 255.255.128.000 | 32 768 | 32 766 | 128C |
ab0.0 /16 | +0.0.255.255 | 255.255.000.000 | 65 536 | 65 534 | 256 C = 1 B |
ab0.0 /15 | +0.1.255.255 | 255.254.000.000 | 131 072 | 131 070 | 2B |
ab0.0 /14 | +0.3.255.255 | 255.252.000.000 | 262 144 | 262 142 | 4B |
ab0.0 /13 | +0.7.255.255 | 255.248.000.000 | 524 288 | 524 286 | 8B |
ab0.0 /12 | +0.15.255.255 | 255.240.000.000 | 1 048 576 | 1 048 574 | 16B |
ab0.0 /11 | +0.31.255.255 | 255.224.000.000 | 2 097 152 | 2097150 | 32B |
ab0.0 /10 | +0.63.255.255 | 255.192.000.000 | 4 194 304 | 4 194 302 | 64B |
ab0.0 /9 | +0.127.255.255 | 255.128.000.000 | 8 388 608 | 8 388 606 | 128B |
a.0.0.0 /8 | +0.255.255.255 | 255.000.000.000 | 16 777 216 | 16 777 214 | 256 V = 1 A |
a.0.0.0 /7 | +1.255.255.255 | 254.000.000.000 | 33 554 432 | 33 554 430 | 2A |
a.0.0.0 /6 | +3.255.255.255 | 252.000.000.000 | 67 108 864 | 67 108 862 | 4 A |
a.0.0.0 /5 | +7.255.255.255 | 248.000.000.000 | 134 217 728 | 134 217 726 | 8A |
a.0.0.0 /4 | +15.255.255.255 | 240.000.000.000 | 268 435 456 | 268 435 454 | 16A |
a.0.0.0 /3 | +31.255.255.255 | 224.000.000.000 | 536 870 912 | 536 870 910 | 32 A |
a.0.0.0 /2 | +63.255.255.255 | 192.000.000.000 | 1 073 741 824 | 1 073 741 822 | 64A |
a.0.0.0 /1 | +127.255.255.255 | 128.000.000.000 | 2 147 483 648 | 2 147 483 646 | 128A |
0.0.0.0 /0 | +255.255.255.255 | 000.000.000.000 | 4 294 967 296 | 4 294 967 294 | 256A |
Numărul de adrese dintr-o subrețea nu este egal cu numărul de gazde posibile . Adresa IP zero este rezervată pentru a identifica subrețeaua, ultima ca adresă de difuzare , astfel încât în rețelele reale este posibil numărul de noduri, cu două mai puțin decât numărul de adrese.