Federația Americană a Muncii , AFL ( ing. Federația Americană a Muncii ) este una dintre cele mai mari organizații sindicale din Statele Unite care a existat în anii 1886-1955, iar din 1955 a devenit parte a asociației Federația Americană a Muncii - Congresul Sindicatele Industriale .
A fost fondată în 1886 de un grup de sindicate meșteșugărești care a părăsit organizația Knights of Labor și a fost condusă de artizanul american Samuel Gompers . Inițial a fost numită Federația Sindicatelor Organizate din SUA și Canada , din 1886 - AFL. AFL a jucat un rol semnificativ în lupta pentru ziua de 8 ore și a pus bazele practicii sindicalismului american ulterior.
Fondatorul AFL, S. Gompers, a opus inițial AFT mișcării socialiste, susținând că nu teoriile, ci realizările materiale reale sunt importante pentru muncitori. Elita conservatoare a AFL a proclamat o politică de cooperare de clasă cu antreprenorii ( sindicalismul de afaceri ), s-a opus admiterii în sindicate a muncitorilor necalificați, a femeilor, negrilor, chinezi și a noilor imigranți, determinând sindicatele de stânga să se unească în 1935. în Congresul sindicatelor industriale . În același timp, AFL a încercat să-și extindă influența în America Latină. În acest scop, în 1918 a fost creată Federația Panamericana a Muncii [1] . Federația Panamericană a Muncii, condusă de liderul AFL S. Gompers, a unit sindicatele din o duzină de state latino-americane în anii 1920 [2] .
Liderii AFL s-au opus creării Federației Mondiale a Sindicatelor (1945) și apoi au luat parte activ la înființarea Confederației Internaționale a Sindicatelor Libere .
În 1955, AFL (aproximativ 10 milioane de membri) a fuzionat cu Congresul Sindicatelor Industriale (mai mult de 5 milioane de membri), în urma căruia a fost creată asociația sindicală Federația Americană a Muncii - Congresul Sindicatelor Industriale .
![]() |
| |||
---|---|---|---|---|
|