Anthony (Plemadeale)

Teolog român, filozof al culturii, istoric, scriitor și eseist, unul dintre cei mai mari scriitori religioși români ai secolului XX. Autor a câtorva zeci de monografii despre probleme teologice și istorice bisericești. De asemenea, a publicat o serie de documente valoroase despre istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române. Autor a numeroase articole în periodice românești și străine.

Biografie

Născut într-o familie numeroasă a lui Vasily și Elizaveta Plamadeala. A absolvit școala elementară în satul natal.

În anul 1937, după cum își amintea viitorul episcop, „supunând unui impuls lăuntric și urmând sfaturile părinților săi”, a intrat la Seminarul Teologic „Gavriil Bănulescu-Bodoni” din Chișinău .

În 1940, odată cu instaurarea puterii sovietice în Basarabia, cursurile la seminar au fost întrerupte. Tânărul seminarist, care a studiat în anul III, a fost nevoit să se transfere la Școala Pedagogică din Chișinău. Un an mai târziu, a început războiul, părți din armata română au intrat în oraș și a avut ocazia să-și continue studiile la seminarul nou deschis.

În 1944, linia frontului s-a apropiat de Chișinău, iar întreaga familie Plamadeale a fost evacuată în România la Isalnița, lângă Craiova . În toamna aceluiași an, tânărul intră la Seminarul Teologic Mitropolitan Nifont din București , îl absolvă printre primii studenți în 1945, iar în toamnă începe să studieze la Facultatea Teologică a Universității din București , în timp ce ascultă un curs de prelegeri la Facultatea de Filologie şi Filosofie.

În 1948, din cauza participării la o organizație studențească anticomunistă, sub amenințarea persecuției din partea autorităților, a trebuit să părăsească universitatea și să se mute la Baia Mare . La sfârșitul anului universitar 1948-1949 la Institutul Teologic din Cluj și-a susținut teza și a finalizat studiile superioare teologice.

Hotărârea viitorului episcop de a se călugări a fost influențată decisiv de poetul și călugărul Sandu Tudor de la Mănăstirea Antim din București și de ieromonahii și mărturisitorii Arseniy (Boca) de la Mănăstirea Brâncoveanu din Symbate de Sus .

La 6 august 1949, Episcopul Andrei al Aradului (Madzheru) l-a hirotonit diacon .

14 septembrie (Sărbătoarea Înălțării după noul stil) în Mănăstirea Prislop (Eparhia Aradului) a fost tuns călugăr cu numele Antonie .

În acest moment, ierodiaconul proaspăt tonsurat a fost condamnat în lipsă de un tribunal militar din București și condamnat la șapte ani de închisoare și privarea de drepturi civile timp de cinci ani sub acuzația de subminare a securității statului. Şederea în continuare în mănăstire a devenit imposibilă, Antonie a fost nevoit să se ascundă mai întâi în Bucureşti, apoi în diverse mănăstiri. La Dragomirn și-a săvârșit ascultarea în arhiva mănăstirii. Punând în ordine arhiva, am găsit documente valoroase din epoca lui Ștefan cel Mare și hârtii care au aparținut lui Anastasy Krimka, funcționarul mănăstirii.

În august 1953, Antonie a fost hirotonit ieromonah .

În august 1954, a fost arestat la Iași și, după ce a trecut prin închisorile Iași și București, a fost trimis la Zhilava , unde a petrecut un an și opt luni de închisoare. În 1956 a primit grațiere. Timpul petrecut în temnițe a fost reflectat în romanul autobiografic al lui Vladyka Trei ore în iad, publicat în 1970.

În 1956, a intrat la cursurile de master la Institutul Teologic din București, dar în 1959, sub presiunea autorităților, este dat afară din cursuri și lipsit de rangul monahal și preot.

De ceva vreme a fost șomer, făcând slujbe, până când în 1961 s-a angajat cu mare dificultate la o fabrică de mase plastice din București, unde a lucrat câțiva ani, trecând de la simplu muncitor la operator de producție.

Evenimentele „ Primăverii de la Praga ” din 1968 au influențat situația politică din România. Ieromonahul Antonie a fost restituit clerului Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Justinian (Marina) a reușit să-l trimită să studieze în Anglia la Heythrop College . Aici, în 1970, și-a susținut teza de doctorat despre doctrina ortodoxă a „Bisericii slujitoare”. În timpul șederii sale în străinătate, a participat la numeroase întâlniri, simpozioane și conferințe ecumenice în Spania , Belgia , Franța .

La întoarcerea sa în România, Sfântul Sinod l-a ales pe 15 decembrie 1970 ca vicar al Patriarhului României, iar la 27 decembrie a fost sfințit episcop cu titlul de „ Ploiești ”, în ciuda faptului că tot felul de obstacole au fost. puse din partea autorităților. A condus Departamentul pentru Relații Externe ale Bisericii și Comisia pentru Arta Bisericii.

În septembrie 1971, a fost numit rector al Institutului Teologic al Universității din București și și-a îndeplinit atribuțiile timp de doi ani. A fost și secretarul Sfântului Sinod.

În 1972 și-a susținut teza de doctorat la Institutul Teologic „Biserica Slujitoare” în Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Teologia Modernă. Îndrumătorul său de studii a fost părintele Dimitri Stăniloae . În calitate de președinte al Departamentului pentru Relații Externe Bisericești, a participat la adunările a V-a, a VI-a și a VII- a ale Conferinței Bisericilor Europene .

Din 1971, a fost membru al Comisiei Interortodoxe pentru pregătirea Consiliului Panortodox . În 1972 a condus o delegație a Bisericii Ortodoxe Române la Roma pentru a se întâlni cu Papa Paul al VI-lea . Din 1975, a luat parte la lucrările Consiliului Mondial al Bisericilor, fiind ales în comitetul central al acestei organizații.

La 9 decembrie 1979 a fost ales Episcop al Buzăului , la 13 ianuarie 1980 a fost întronat.

La 10 ianuarie 1982, prin hotărâre a Colegiului Electoral Bisericesc, a fost ales Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Transilvaniei. La 7 februarie a aceluiași an a avut loc o întronare solemnă.

A fost distins cu titlul de membru de onoare al Academiei de Științe a României (1992) și al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992). [1] Titlul de Doctor Honoris Causa i-a fost acordat de Facultatea de Teologie din Prešov (Slovacia) și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu .

În anul 2000 a devenit cetățean de onoare al orașului Sibiu.

Asociația Română a Patrimoniului Material, Cultural și Istoric i-a acordat în martie 2005 „Marele Premiu”.

Bibliografia operelor autorului

Cărți

Trei ceasuri In iad, roman, ed. Eminescu, Bucureşti, 1970 (ed. a II-a, 1993, 303 p. şi ed. a III-a, 1995, 303p.).
Tri ceasa v ada, traducerea romanului Trei ceasuri in iad in limba bulgara, ed. Narodnaia Cultura, Sofia, 1972.
Biserica slujitoare în Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și în teologia contemporană. Bucureşti, 1972, 344 p. (şi în ST, an. XXIV, 1972, nr. 5-8, 325-625).
Hans Küng și declarația "Mysterium Ecclesiae", Bucureşti, 1974, 67 p. (şi în Ortodoxia, an XXVI, 1974, nr. 1, p. 5-69).
Clerici ortodocsi, ctitori de limbă şi cultură românească, Bucureşti, 1977, 69 p.
Biblia de la Bucuresti. Cine a făcut traducerea, Bucureşti, 1978
Un episod important din lupta pentru limba română, Bucureşti, 1978, 50 p. (şi în Ortodoxia, an XXX, 1978, nr. 3, pp. 417-464).
Ca toţi să fie una, Bucureşti, 1979, 596 p.
Biserica Ortodoxă Română, în trecut şi astăzi, Bucureşti, 1979 (în limba română, engleză şi franceză).
Dascăli de cuget şi simţire românească, Bucureşti, 1981, 547 p.
Nume şi fapte în istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1983, 120 p.
Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților - sub îndrumarea…, Buzău, 1983, vol. I 420 p.; vol. II, 412 p.
Tradiţie şi libertate În spiritualitatea ortodoxă, Sibiu, 1983, 410 p.
Vocație și misiune creștină în vremea noastră, Sibiu, 1984, 462 p.
Pagini dintr-o arhivă inedită. document literar. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de…, ed. Minerva, Bucureşti, 1984, XLVII + 435p.
Prima traducere a manualului lui Epictet în româneşte, Sibiu, 1984 (şi în MA, an XXIX 1984, nr. 9-10, pp. 595-662).
Lazăr Leon Asachi În cultura românească, Sibiu, 1985, 524 p.
Biserica slujitoare, Sibiu, 1986, 325 p. (ediție prescurtată).
Lupta împotriva deznaționalizării românilor din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar, în vremea lui Miron Romanul (1874-1889), după acte, documente și corespondențe inedite, Sibiu, 1986, 358 p.
Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), după documente, acte și corespondențe rămase de la Elie *Miron Cristea, Sibiu, 1986, 546 p.
Biserica Ortodoxă Română. Monografie album, coordonată de…, Bucureşti, 1987
Contributi istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Christea. Documente corespondenţă, Sibiu, 1987, 484 p.
Unitate, romanitate, continuitate, (pornind de la un izvor narativ din 1666), Sibiu, 1988, 303 p. + ilustraţii şi hărţi.
Calendar de inimă românească, Sibiu, 1988.
Alte file de calendar de inimă românească, Sibiu, 1988.
Talcuri noi la texte vechi. Predici, Sibiu, 1989, 479p.
Cuvinte la zile mari, Sibiu, 1989, 365 p.
Preotul în Biserică, În lume, acasă, Sibiu, 1994.
Gânduri la frumuseţi albe, volum 5, Sibiu, 2004.
Elie Miron Cristea - Corespondenţă, Sibiu, 2005.
Visarion Puiu - Corespondenţă, Sibiu, 2005.
Visarion Puiu - Documente, Sibiu, 2005.

Articole

Preocupări dogmatice Simbolice on literatura teologică contemporană // Ortodoxia, an. IX, 1957. - nr. 2. - p. 296-317; Nu. 3. - p. 460-475;
Câteva aspecte ale trăirii Sfânta Scriptură // Glasul Bisericii, an. XVII, 1958. - nr. 3. - p. 236-244;
Rugăciune şi cunoaştere pe onvăţătura ortodoxă // Studii Teologice, an. X, 1958. - nr. 3-4. — p. 216-224;
Ideea de sacru la Rudolf Otto din punct de vedere catolic și orthodox // Ortodoxia, an. X, 1958. - nr. 3. - p. 430-440;
Invăţătura ortodoxă despre rai şi iad // Studii Teologice, an. XX, 1968. - nr. 7-8. — p. 558-575;
Monahul Sofronie Varnav. Cu prilejul omplinirii a unui veac de la moarte (1813-1868) // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLIV, 1968. - nr. 7-8. — p. 409-421;
Cuprinsul teologic al "onvăţăturilor lui Neagoe Basarab" // Studii Teologice, an. XIX, 1969. - nr. 3-4. — p. 245-262;
„Chiese aggiornate” // Biserica Ortodoxă Română, an. LXXXVII, 1969. - nr. 11-12. — p. 1236-1247;
Spiritualitatea monahală în România astăzi // Revista Bisericilor Răsăritene. - Nu. 2 (4), 1969. - p. 376-385;
Câteva probleme în legătură cu Ebed-Iahve în Deutero-Isaia. Preliminarii la o teologie a slujirii // Mitropolia Banatului, an. XX, 1970. - nr. 1-3. — p. 7-97,
Ebed-Yahve în lumina Noului Testament // Mitropolia Banatului, an. XX, 1970. - nr. 4-6. — p. 284-304;
Piere et action dans l'optique de la tradition orthodoxe // Recherche œcuménique, prere et action, Tournai, 1970. - p. 119−140;
Contribution monastique an rapprochement oecumenique // Collectanea Cisterciensia (Belgia), or. XXXII, 1970. - p. 12-45;
Monni Kendon in Roemenie // Monastic Informatic (Olanda), nr. 21, 1971. - str. 222-235;
Liberty und Tradition in Orthodox Monahism // Traditia vietii „Romanian in Essays in Spirituality and Theology” (ed. M. Allfchin), Londra, 1971. - p. 33-48;
Le monachisme dans la societe moderne a partir de l'experience orthodoxe (Conferinţă) // Collectanea Cisterciensia (Belgia), XXXIII, 1971. - p. 20-37;
I. monastiki ananeosis eis tin românesc // Ekklisia (Atena), 1973. - p. 1-30;
La obediencia en la tradition ortodoxa ayer y hoy // Cuadernos Monasticos, Buenos Aires. - Nu. 25, 1973. - p. 287-295,
La pauvrete. Experiență ortodoxă // Vie consacree. - Nu. 2, 1974. - p. 78-89;
Bizanţ - Constantinopol - Istanbul on istorie şi astăzi // Biserica Ortodoxă Română, an. XCII, 1974. - nr. 9-10. — p. 1087-1164; (şi în „Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena”, 1975. - p. 35);
Opinii asupra pregătirii "Sfântului şi Marelui Sinod" al Bisericii Ortodoxe // Ortodoxia, an. XXIX, 1977. - nr. 2. - p. 232-257;
Biserica Ortodoxă Română şi Războiul de Independenţă // Biserica Ortodoxă Română, an. XCV, 1977. - nr. 5-6. — p. 535-550;
Stimmen zur Vorbereitung der Heilgen und Grossen Synode der Orthodoxen Kirche // Ostkirchliche Studien, Wurzburg, 4, 1977. - p. 281-304;
Biserica și Statul pe România // Deschiderea Bisericii și Statului, o nouă dimensiune ecumenica. Credința și ordinea Pape. - Nu. 85, WCC, Geneva, 1978. - p. 90-106;
Maica Domnului on teologia, și viața ortodoxă // Biserica Ortodoxă Română, an. XCVI, 1978. - nr. 9-10. — p. 1113-1123;
Biblia de la Bucuresti (1688). Cine a făcut traderea? // Biserica Ortodoxă Română, an. XCVI, 1978. - nr. 9-10. — p. 1004-1018;
Marina Hociotă Maica Mina de la Săliştea Sibiului - o nouă "Ecaterina Teodoroiu" on războiul din 1916-1918. // Biserica Ortodoxă Română, an. XCVI, 1978. - nr. 11-12. — p. 1274-1283;
Coordonate pentru o teologie a slujirii // Ortodoxia, an. XXXI, 1979. - nr. 1. - p. 168-181;
Zece teze despre catolicitate și etnicitate // Studii Teologice, an. XXXI, 1979. - nr. 1-4. — p. 301-315;
Biblia de la 1936 // Biserica Ortodoxă Română, an. XCVII, 1979. - nr. 3−4. — p. 414-450;
Scopul vieţii după Catehismele ortodoxe româeşti // Ortodoxia, an. XXXI, 1979, aer. 2. - p. 377-390.
„Fericitul arhidiacon și doctorul de teologie și legi Gheorghe Lazăr” // Biserica Ortodoxă Română, an. XCVIII, 1980. - nr. 1-2. — p. 145-166;
Stolnicul Constantin Cantacuzino on istoria și cultura Românească // Biserica Ortodoxă Română, an. XCVIII, 1980. - nr. 5-6. — p. 636-655;
Telegraful Român în conștiința Transilvaniei - România în conștiința Telegrafului Român // Mitropolia Ardealului, an. XXVIII, 1983. - p. 11-27;
Episcopi ai Buzăului on cultura româmă // Spiritualitate şi istorie la ontoarcerea Carpaţilor, 2, Buzău, 1983. - p. 54-128 (şi extras);
MomentuI Andrei Şaguna on istoria şi on cultura Transilvaniei // Mitropolia Ardealului, an XXIX, 1984. - nr. 1-2. — p. 7-18;
Prima traducere a manualului lui Epictet on Româneşte // Mitropolia Ardealului, an. XXIX, 1984. - nr. 9-10. — p. 595-662;
Biserica Ortodoxă Română și legăturile ei cu Bisericile din Balcani și Orientul creștin din secolul al XIV-Iea până pe prima parte a secolului al XVIII-lea, aspecte socio-culturale // Mitropolia Ardealului, an. XXXIV, 1989. - nr. 4. - p. 30-46;
Sfântul Gherman din Dacia Pontică, un stră român ignorat // Mitropolia Ardealului, an. XXXIV, 1989. - nr. 5. - p. 3−19.

Note

↑ Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Dicţionar (1961—2006) / Ch.: Î.EP Ştiinţa, 2006

Literatură

P.W. Episcopul Anthony Plamadeala: „Slujirea Bisericii” în Sfânta Scriptură, Tradiția Sacră și Teologia Contemporană. Bucureşti, 1972, 344 p. (română) // Jurnalul Patriarhiei Moscovei. - 1973. - Nr 7. - S. 79-80.
Mircea Păcurariu. Plămădeală Antonie // Dicționarul teologilor români (Rom.) . - București: Editura Enciclopedică, 1996. - 501 p. — ISBN 973-97391-4-8 .
Artur Silvestri . Modelul şi memoria : Mitropolitul Antonie Plămădeală în efigie. - Bucureşti : Intermundus, 2005. - 16 p. — ISBN 973-87432-8-1
Maica Anastasia Nicholas Buda. Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al constiintei neamului (Rom.) . - Cluj-Napoca: Editura Casa Cartii de Stiinta, 2012. - 360 p. — ISBN 978-6061701834 .

Link -uri

Anthony (Plemadeala), Mitropolit pe portalul științific și teologic Bogoslov.ru .