Africate ( singular africate ; lat. affrico „frec”) - consoane , care sunt o combinație topită a unei consoane stop cu o fricativă , de obicei același loc de formare.
Atunci când se determină dacă aceasta sau acea combinație de sunete într-o anumită limbă este o africată sau o combinație de foneme , se folosesc șapte reguli, derivate de N. S. Trubetskoy pentru a distinge fonemele individuale de combinațiile de foneme [1] :
1) Implementarea unui fonem poate fi considerată doar o combinație de sunete ale căror componente într-o limbă dată nu sunt distribuite pe două silabe.
Deci, în rusă [ts] nu se desparte la marginea unei silabe: față . În același timp, în finlandeză și engleză, complexul [ts] este în mod necesar separat: ing. hot-spot „hot spot” sau aripioară. it-se „însuși”.
2) Un grup de sunete poate fi considerat realizarea unui fonem numai dacă se formează cu ajutorul unei singure articulații sau este creat în procesul de scădere sau reducere treptată a complexului de articulare.
3) Un grup de sunete ar trebui să fie considerat realizarea unui fonem dacă durata acestuia nu depășește durata altor foneme ale limbii date.
4) Un grup potențial de sunete cu un singur fonem (adică un grup care îndeplinește cerințele celor trei reguli anterioare) ar trebui considerat o realizare a unui fonem dacă apare în astfel de poziții în care, conform regulilor unei anumite limbi , combinațiile de foneme de un anumit fel sunt inacceptabile.
Deci, într-un număr de limbi africane , există complexe [mb] și [nd] la începutul unui cuvânt. În același timp, nu există alte combinații de consoane în această poziție, prin urmare astfel de complexe sunt considerate un singur fonem. În greaca cipriotă , complexele [mb] și [nd] apar la începutul unui cuvânt împreună cu alte combinații de consoane, astfel încât combinațiile [mb] și [nd] sunt considerate a fi formate din două foneme.
5) Un grup de sunete care îndeplinește cerințele formulate în regulile 1-3 ar trebui considerat un simplu fonem dacă acesta rezultă din întregul sistem al unei limbi date.
6) Dacă o componentă a unui grup potențial de sunete cu un singur fonem nu poate fi interpretată ca o variantă combinatorie a oricărui fonem al unei limbi date, atunci întregul grup de sunete ar trebui considerat ca o realizare a unui fonem.
7) Dacă un sunet și un grup de sunete care îndeplinesc cerințele fonetice de mai sus sunt legate între ele ca variante opționale sau combinatorii, iar dacă grupul de sunete este o realizare a unui grup de foneme, atunci un sunet ar trebui considerat ca un realizarea aceluiaşi grup de foneme.
| Africate fără voce | ÎN CAZUL ÎN CARE UN | Exemple de limbi în care apar aceste africate | Africate cu voce | ÎN CAZUL ÎN CARE UN | Exemple de limbi în care apar aceste africate |
|---|---|---|---|---|---|
| Africata labială fără voce | [pɸ] | Apare ca alofon în Kaingang și în taoist . Nu apare ca fonem independent în nicio limbă naturală. | Africata labiala cu voce | [bβ] | Nu se găsește în limbile naturale. |
| Africata velar fără voce | [kx] | germană alemană superioară | Africata velar cu voce | [ɡɣ] | Nu se găsește în limbile naturale. |
| Africata uvulară fără voce | [qx] | Avar , Cez , non-persan | Africata uvulară cu voce | [ɢʁ] | Nu se găsește în limbile naturale. |
| Africata alveolară fără voce | [ts] | Rusă , japoneză , germană | Africata alveolară vocală | [dz] | belarusă , georgiană , italiană |
| Africata alveolo-palatina fără voce | [ʨ] | rusă , civașă , norvegiană | Africata alveolo-palatina vocală | [dʑ] | poloneză , coreeană , komi |
| Consoane în alfabetul fonetic internațional | |
|---|---|