Eugen Barbu | |
---|---|
rom. Eugen Barbu | |
Data nașterii | 20 februarie 1924 |
Locul nașterii | Bucuresti , Romania |
Data mortii | 7 septembrie 1993 (69 de ani) |
Un loc al morții | Bucuresti , Romania |
Cetățenie | România |
Ocupaţie | scriitor, scenarist , jurnalist |
Limba lucrărilor | Română |
Premii | Premiul Herder ( 1978 ) |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Eugen Barbu ( rom. Eugen Barbu ; 20 februarie 1924 , București , România - 7 septembrie 1993 ibid.) - scriitor, jurnalist, scenarist și om politic român. Membru corespondent al Academiei Române (1974).
Și-a început studiile la Facultatea de Drept a Universității din București , dar în curând s-a transferat la Facultatea de Filologie, absolvind în 1947. A început ca jurnalist. A fost redactor la publicații precum „Luceafăr”, „Săptămâna” și altele. A debutat în literatură în 1955 cu povestirea „Munca de jos”. Autor de romane, nuvele, nuvele. În romanele sale, s-a ocupat de probleme sociale și morale. Proza sa, influențată de neorealism, este pusă la egalitate cu scriitori precum Matei Caragiale , Tudor Arghezi , Curzio Malaparte și alții. În cinema din 1965. Cu regizorul Dinu Kocey a realizat o serie de filme de aventură despre haiduks.
Membru al Partidului Comunist Român . În calitate de funcționar de partid, a participat la o campanie antisemită în presă și a îndeplinit și o serie de misiuni delicate, în special, a negociat cu Mircea Eliade în legătură cu întoarcerea sa în patria sa, dar nu a reușit. A fost ales în repetate rânduri în Marea Adunare Națională. În 1991, împreună cu Corneliu Vadim Tudor , a fondat Partidul ultranaționalist România Mare . Din acest partid a fost ales în Camera Deputaților a României.
A fost căsătorit cu actrița Marga Barbu .
Înmormântat în Cimitirul Bellu .
Site-uri tematice | ||||
---|---|---|---|---|
Dicționare și enciclopedii | ||||
|