Bizanti, Gustav

Gustav Bizants
Lustrui Gustaw Bisanz
Data nașterii 30 august 1848( 30.08.1848 )
Locul nașterii
Data mortii 3 octombrie 1925( 03.10.1925 ) (77 de ani)
Un loc al morții
Țară
Ocupaţie arhitect
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Gustav Bizants ( polonez Gustaw Bisanz , ucrainean Gustav Bizants , 30 august 1848 , Kuty  - 3 octombrie 1925 , Lviv ) - arhitect din Lviv, profesor, rector al Politehnicii din Lviv .

Biografie

Născut într-o familie de coloniști germani în satul Kavchiy Kut (acum Kuty ). Strămoșii lui Bisanz au venit de la periferia orașului francez Besancon ( germană:  Bisanz  - de unde și numele de familie). De acolo, persecutați ca hughenoți, membrii familiei s-au mutat în Elveția , mai târziu în vestul Germaniei . Au apărut în Galiția la începutul secolului al XVIII-lea odată cu primul val de coloniști germani. [unu]

În Lviv , Bizants a absolvit o școală adevărată. [2] În perioada 1868-1873 a studiat la Academia Tehnică din Lviv (acum Universitatea Națională „Politehnica Lviv” ). Din 1872 a fost asistent la catedra de construcții, [3] din 1876 a fost șeful „departamentului de arhitectură” nou creat (numit și „departamentul de construcții de teren”). În 1878 a primit titlul de profesor. În perioada 1883-1898 și 1901-1903 a fost ales decan al Facultății de Arhitectură. Timp de zeci de ani, a condus comisia așa-numitei „al doilea examen de stat” din departamentul de construcții. De două ori în 1888-1889 și 1898-1899 a fost ales rector al Politehnicii.

În afara instituției de învățământ, a fost membru în comisiile de examen ale arhitecților autorizați, inginerilor civili și „inginerilor de cultură”, membru al comisiei de examen a maiștrilor constructori. [3] În 1877 a devenit membru al Societății Politehnice din Lvov. [4] În 1910, a fost unul dintre organizatorii expoziției de arhitecți polonezi creată de societatea din Lvov. [5] A participat la o discuție publică în presa profesională despre criticile aduse expoziției de către arhitecții din Cracovia. [6] Membru al Cercului Arhitecților Polonezi - o asociație care a apărut în cadrul Societății Politehnice. În 1912 a fost ales al doilea vicepreședinte al cercului. [7] S-a pensionat în 1910. Pe 5 martie a aceluiași an, a avut loc cu această ocazie un banchet de rămas bun la sediul Societății Politehnice. [opt]

În lucrările de arhitectură, Bizanții au folosit o varietate de stiluri de istoricism - stil neo- renascentist , neo -baroc, neo-gotic , neoromanic . Este autorul unui număr de clădiri publice și religioase, case de locuit, cabane. A fost membru al juriului concursurilor de arhitectură, inclusiv concursul de proiecte al căminului Politehnic de pe strada Horbachevsky nr. 18 din Lviv (1894), [9] clădirea Societății Politehnice din Lviv (1905), [10] noua primăria din Stryi (1906), [11] case ale camerei de comerț și industrie din Lvov (1907), [12] clădirea de apartamente a lui Bromilsky din Lvov pe Bulevardul Shevchenko (1909), [13] cazinou din Lvov (1910), [14] clădiri de apartamente de pe străzile Copernic și Bankova (1910), [15] casa de conducere a căii ferate de pe strada Noyabrsky Chin (1911), [16] clădirea Universității din Lviv (1913), [17] primăria din Drohobych ( 1913). [18] Autor al articolelor despre probleme de construcție în revistele Allgemeine Bauzeitung și Czasopismo Techniczne . Membru al redacției ultimului dintre ei în 1889-1890. Autor al manualului Budownictwo , folosit activ în Galiția în anii 1920. Manualul este o antologie poloneză unică de materiale de construcție, tehnologii, structuri care erau relevante înainte de introducerea metodelor de construcție industrială, utilizarea în masă a structurilor din oțel și beton armat. [19]

În Lviv, Gustav Bizants a locuit mai întâi pe strada Lipova (acum Ustiyanovicha), iar mai târziu a construit o vilă pentru familie pe strada Krzyzhova (acum General Chuprynka ). [2] A murit la 3 octombrie 1925. A fost înmormântat la Lviv, la cimitirul Lychakiv . [douăzeci]

Note

  1. ↑ Zhuk I. Coloniile germane din Galiția: istorie - arhitectură - cultură. Materiale, informatii suplimentare. - Lviv: Manuscris, 1996. - P. 142. - ISBN 5-7707-9809-2 .
  2. ↑ 1 2 Wajda L. O Hance i jej rodzinie. Wspomnienia ciąg dalszy // Cracovia Leopolis. - 2007. - Nr 2 (50). - S. 25. - ISSN 1234 8600.
  3. ↑ 1 2 Czterdzieści lat pracy nauczycielskiej! // Czasopismo Techniczne . - 1910. - Nr. 5. - S. 49.
  4. ↑ Towarzystwo Politechniczne we Lwowie 1877-1902. Pamiętnik jubileuszowy / pod roșu. E. Grzębskiego. - Lwów, 1902. - S. 86.
  5. ↑ Sprawozdanie Komitetu Wystawy Architektów polskich // Czasopismo Techniczne. - 1910. - Nr. 24. - S. 386.
  6. ↑ Lewicki J. Między tradycją a nowoczesnością: architektura Lwowa lat 1893-1918. - Varşovia: Neriton, 2005. - S. 123-125. — ISBN 83-88372-29-7 .
  7. ↑ Kronika // Architekt . - 1912. - Nr. 3-4. — S. 34; Kronika // Architekt. - 1912. - Nr. 5. - S. 55.
  8. ↑ Czterdzieści lat… - S. 51.
  9. ↑ Księga pamiątkowa Towarzystwa "Bratniej Pomocy" Słuchaczów Politechniki we Lwowie. - Lwów, nakładem Towarzystwa "Bratniej Pomocy" Słuchaczów Politechniki, 1897. - S. 172.
  10. ↑ W. Ż. Konkurs na budowę domu Towarzystwa Politechnicznego we Lwowie // Przegląd Techniczny. - 1906. - Nr. 3. - S. 27.
  11. ↑ Konkurs na projekt nowego ratusza w Stryju // Gazeta Lwowska . - 28 marca 1906. - Nr. 71. - S. 4; Konkurs na projekt nowego ratusza w Stryju // Słowo Polskie. - 27 marca 1906. - Nr. 132. - S. 3.
  12. ↑ Budowa gmachu Izby handlowej i przemysłowej // Gazeta Lwowska . - 19 lutego 1907. - Nr. 40. - S. 4; Budowa gmachu Izby handlowej i przemysłowej // Nowa Reforma. - 18 lutego 1907. - Nr. 80. - S. 3.
  13. ↑ Konkurs na dom Bromilskich // Czasopismo Techniczne. - 1909. - Nr. 20. - S. 247; Konkurs na dom czyszowy we Lwowie // Architekt. - 1909. - Nr 7. - S. 133-134.
  14. ↑ Konkurs na gmach Kasyna miejskiego we Lwowie // Czasopismo Techniczne. - 1910. - Nr. 7. - S. 93; Konkurs na gmach kasyna we Lwowie // Architekt. - 1910. - Nr. 1. - S. 20.
  15. ↑ Rozmaitości // Czasopismo Techniczne. - 1910. - Nr. 13. - S. 192; Konkurs na szkice domów czynszowych we Lwowie // Architekt. - 1910. - Nr. 6, 7, 8. - S. 126.
  16. ↑ Konkurs na szkice gmachu dyrekcyi kolei państw. noi Lwowie // Architekt. - 1911. - Nr. 1. - S. 17; Rozstrzygnięcie konkursu na szkice gmachu administr. Kolei państw. noi Lwowie // Architekt. - 1911. - Nr. 3. - S. 49.
  17. ↑ Konkurs na budowę nowego gmachu uniwersyteckiego we Lwowie // Architekt. - 1912. - Nr. 11-12. — S. 134; Rozstrzygnięcie konkursu na gmach uniwersytetu we Lwowie (wyciąg z protokołu) // Architekt. - 1913. - Nr. 5-6. — S. 69.
  18. ↑ Konkurs na projekt ratusza w Drohobyczu // Architekt. - 1913. - Nr. 5-6. — S. 90; Konkurs architektoniczny // Czasopismo Techniczne. - 1913. - Nr. 16. - S. 187; Protokół Sądu competiwego dla planów ratusza w Drohobyczu // Czasopismo Techniczne. - 1913. - Nr. 31. - S. 368; Konkurs na projekt ratusza // Przegląd Techniczny. - 1913. - Nr. 22. - S. 308.
  19. ↑ Zhuk I. Profesor ... - S. 144-145.
  20. ↑ Nicieja S. Lwow . Ogrod snu i pamięci. Dzieje Cmentarza Łyczakowskiego oraz ludzi tam spoczywających w latach 1786-2010. - Opole: Wydawnictwo MS, 2011. - S. 276. - ISBN 978-83-61915-07-2 .

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Genealogie și necropole
În cataloagele bibliografice