Dialectul Brigas

dialectul Brigas
nume de sine brigasc
Țări Italia , Franța
Regiuni La Brigue (Franța)
Briga Alta , Triora , Ormea (Italia)
statutul oficial recunoscută ca limbă minoritară de regiunea Piemont și de guvernul francez
Numărul total de difuzoare O.K. 500-1000
Clasificare
Categorie limbi ale Eurasiei

familie indo-europeană

ramura italiana grup roman Subgrupul Romantic occidental subgrup galo-roman liguriană dialectul Brigas
Scris latin
Linguasferă 51-AAA-og

Dialectul Brigas ( ital.  Dialetto brigasco , lig .  Lengua brigašca , francez  Brigasque , autonume - brigašc ) este un dialect al limbii liguriene , vorbit în Italia și Franța.

Zona de distribuție

Dialectul Brigas este vorbit în sudul Franței, în comuna La Brigue ( regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur ), precum și în nord-vestul Italiei, în comunele Briga Alta , Triora și Ormea ( regiunea Piemont ). . În teritoriile din jur, ei vorbesc și dialectul Royaskan .

Istorie

De-a lungul Renașterii , limba ligură a fost vorbită în toate regiunile Republicii Genova . În vestul republicii, între Principatul Monaco și San Remo , a fost răspândit un dialect al liguriei, care a fost numit „Intemelio” ( în italiană  Intemelio ).

Numele modern al dialectului provine de la numele unei comune din sudul Franței, La Brigue , deoarece dialectul era vorbit în munții din apropierea orașului. Dialectul a fost influențat de occitana , care se vorbește în teritoriile din apropiere [1] [2] .

Influența occitanei

Dialectul a fost influențat de occitana , care este vorbită în teritoriile din apropiere.

Traducere Brigassky occitană [3] liguriană Italiană
salamandră labrena labrena / cansëneštr salamandra/scilvestru salamandra
fulger lhauc jlaus lampu lampo
geamăn besson, gemel binee binelu gemello
pantofi grella causee/cuusee scarpa scarpa
şorţ faudilh, faudal fudi scussa grembiule
nimic ren ren ninte/nien niente
ceva quauquarren cucren cuarcosa/carcosa ceva
departe luenh logn luntan lontano
in totalitate un raitz sunteți du tot complet
Crăciun Deineal, Chalendas Dëneaa Natale/Nea/Denâ Natale
stoc bealera bea/bearera beu canaletto
săgeată agulha agulia/aguya aguggia în urmă
Mai mult Mai ciu/mai ciu piu
pian c(l)han, pl(h)an cian cian pian
floare fl(h)or sciu(u) scia fiore
cheie cl(h)au ciau ciave cheie
ochi uelh ogl/öy astăzi occhio
pod pont pont punte ponte
porc portc porc porcu maiale
perete muralha, mur muragn meàia/miâgia muro
mătură escoba divya spasùia/spasuìa scopa
cale sentier deraira sente sentiero
oaie fea, feia Fea pegua pecora
albina abelha abeglia/abeya ava/avia maimuţă
Berbec aret sunteți mutòn/muntun montone
Vulpe volp, rainard vurp/rinard gurpe/vurpe Volpe
vier singur sengriee cinghiale cinghiale
zonă ruaa rua burgă borgata
soție femna, molher femna muie/mugê/dona soție
soțul Ome om maìu/mâiu marito
rău marrit, chaitiu mari gramu cattivo

Note

  1. ↑ Dalbera, Jean-Philippe, 1947-. Les parlers des Alpes-Maritimes : étude comparative : essai de reconstruction . - Association internationale d'études occitanes, 1994. - ISBN 0951200410 , 9780951200414.
  2. ↑ Petracco Sicardi, Giulia. Studi linguistici sull'anfizona Liguria-Provenza . - Alessandria: Edizioni dell'Orso, 1989. - 230 pagini p. - ISBN 8876940332 , 9788876940330.
  3. ↑ Lorenzo Artusio, Piermarco Audisio, Gianni Giraudo, Eliano Macario, Disiounari Ousitan Roubilant - Roucavioun

Vezi și

  Accesați articolul Wikidata  În cataloagele bibliografice