Briskorn, Alexander Maksimovici (1769)
| Briskorn Alexander Maksimovici | ||||
|---|---|---|---|---|
| Data nașterii | 1769 | |||
| Data mortii | 1823 | |||
| Un loc al morții |
Sankt Petersburg , Imperiul Rus |
|||
| Afiliere | imperiul rus | |||
| Rang | General maior | |||
| Premii și premii |
|
|||
Alexander Maksimovici Briskorn ( 1769 - 1823 ) - inginer militar rus, general-maior [1] .
Biografie
Născut în 1769 (conform altor surse în 1773 ). În copilărie, a suferit de variolă , care a fost insuflată de la el în Marele Duce Alexandru Pavlovici - viitorul împărat Alexandru I. Când Marele Duce s-a vindecat cu succes de boală, băiatul a fost înscris în Corpul Inginerilor [2] [ 3] .
A fost în serviciul militar între 1785 și 1823 . Grade: căpitan (1791), locotenent colonel (1797), colonel (1798), general-maior inginer (1805). A slujit la Riga, apoi la Sankt Petersburg. În 1795 a fost colonel în serviciul de inginerie la Friedrichsham [4] .
Briskorn a fost comandantul districtului militar Petersburg . În 1810 , când Școala de Inginerie a fost transformată în Școala de Inginerie, el a devenit șef și a condus până în 1819 . A murit în 1823 .
Potrivit recenziei lui N. I. Grech , în tinerețe Brieskorn a fost „un om inteligent, plăcut, un actor bun și un mare animator. Mai târziu, pe când slujea la Riga, a devenit german, a vorbit despre literatura germană, despre Schiller, despre Goethe. Apoi a început să adere la farmec și s-a transformat în gernguters , s-a retras și s-a stabilit la Sankt Petersburg într-o casă cumpărată de la cumnatul său Shaufus, pe partea Vyborg, lângă cimitirul Sampsonievsky " [5] .
Brieskorn ca traducător
A. M. Brieskorn, fiind un admirator al misionarului catolic I. E. Gossner (1773-1858), pe când era pensionar, a luat parte la traducerea interpretărilor lui Gossner ale Evangheliei după Matei, îndreptate împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse . El a fost găsit vinovat în cazul Gossner , dar nu a trăit până să vadă verdictul anunțat.
Făptuitorii în acest caz [6] :
- IE Gossner este vinovat și a fost deja pedepsit.
- Cenzorii K. K. Pohl și A. S. Birukov se fac vinovați de aprobarea publicării cărții în germană și rusă, întrucât era supusă cenzurii spirituale.
- Traducătorii A. M. Briskorn, F. A. Treskinsky, I. F. Yakovkin sunt vinovați de faptul că, văzând nocivitatea cărții, și-au luat asupra lor să o traducă.
- V. M. Popov se face vinovat nu numai că nu a oprit tipărirea, dar și-a expus propriile gânduri în același spirit, și-a permis o recenzie scrisă criticând decretele guvernamentale și a pus presiune pe cenzură cu amendamentele sale la traducere.
- Editorii nu pot fi acuzați că au tipărit o carte cenzurată, dar nu aveau dreptul să dea exemplare tipărite de la tipografie și sunt vinovați de asta.
Premii
- A fost distins cu Ordinul Sf. Gheorghe, gradul IV (nr. 2206; 26 noiembrie 1810 ).
- De asemenea, i s-au conferit ordinele Sf. Vladimir, gradul III, și Sf. Ioan de la Ierusalim (22 august 1800).
Note
- ↑ Prin ordinul din 24 aprilie 1805, i s-a acordat general-maior . Consultat la 9 noiembrie 2013. Arhivat din original pe 9 noiembrie 2013.
- ↑ Învățământul laic în provincia Oryol (sec. XVIII) (link inaccesibil) . Consultat la 9 noiembrie 2013. Arhivat din original pe 9 noiembrie 2013.
- ↑ Știrile Societății Genealogice Ruse . - Sankt Petersburg. : Societatea, 1996. - (Numărul al cincilea).
- ↑ Brieskorn Alexander Maksimovici (link inaccesibil) . Consultat la 9 noiembrie 2013. Arhivat din original la 26 octombrie 2013.
- ↑ N. I. Grech. Note despre viața mea. - Sankt Petersburg: Ed. A. S. Suvorina, 1886. - S. 89.
- ↑ Afacerea Gossner (1824-1827)