broasca paroasa | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
clasificare stiintifica | ||||||||||
Domeniu:eucarioteRegatul:AnimaleSub-regn:EumetazoiFără rang:Bilateral simetricFără rang:DeuterostomiiTip de:acorduriSubtip:VertebrateInfratip:cu falciSuperclasa:patrupedeClasă:AmfibieniSubclasă:Fără coajăInfraclasa:BatrachiaSupercomanda:JumpingEchipă:AnuraniiSubordine:neobatrahieFamilie:scârțâitGen:Broaște păroase ( Trichobatrachus Boulenger, 1900 )Vedere:broasca paroasa | ||||||||||
Denumire științifică internațională | ||||||||||
Trichobatrachus robustus ( Boulenger , 1900) | ||||||||||
Sinonime | ||||||||||
Astylosternus robustus | ||||||||||
stare de conservare | ||||||||||
Preocuparea minimă IUCN 3.1 Preocuparea minimă : 54443 |
||||||||||
|
Broasca păroasă [1] ( lat. Trichobatrachus robustus ) este un amfibian din familia Piscunia. Specia și-a primit numele datorită peticelor de piele („păr”) care sunt strâns distanțate între ele, care se formează la masculi în timpul sezonului de reproducere. O caracteristică a acestei specii este capacitatea de a rupe oasele falangelor și de a le îndepărta prin piele, formând astfel mici gheare [2] .
Broasca păroasă atinge o lungime medie de 11 cm, iar masculii sunt mult mai mari decât femelele. Culoarea este verde măsliniu spre maro, cu dungi negre între ochi și pe spate. Broasca are un cap lat, cu botul scurt, rotunjit. Nările se află mai aproape de ochi decât de vârful botului, iar ochii au pupile verticale . Timpanul are aproximativ jumătate din dimensiunea ochilor.
O caracteristică împărtășită de broasca păroasă și de o serie de specii înrudite este formarea ghearelor. Ca atare, procesele excitante, cum ar fi cele ale broaștei cu gheare netede ( Xenopus laevis ), nu există la broasca păroasă. În schimb, le formează activ prin ruperea oaselor degetelor de la picioare și străpungându-și pielea cu ele [2] . Ghearele foarte ascuțite rezultate servesc probabil în primul rând ca o apărare împotriva potențialilor prădători.
Animalele au dimorfism sexual pronunțat . Masculii au o pereche de vezici interne, precum și 3 rânduri de dinți mici negri pe antepicior, care probabil servesc la fixarea cu femela în timpul împerecherii. Excrescente proeminente ale pielii care apar la masculi in timpul sezonului de reproducere pe laterale si pe picioarele posterioare. Sunt situate aproape unul de celălalt și au o lungime de 10 până la 15 mm. Poate că excrescentele servesc drept semnal pentru alți masculi să se abțină de la încercări eronate de împerechere. Anexele conțin multe artere și se crede că măresc suprafața pentru a crește absorbția de oxigen, deoarece masculul rămâne cu ouăle pentru o perioadă lungă de timp după ce femela le-a depus. [3]
Gama broaștei păroase se extinde din sud-vestul Nigeria prin vest și sud-vest Camerun și Guineea Ecuatorială până în Republica Democrată Congo și Gabon .
Broasca trăiește pe pământ în selva de câmpie în zona râurilor cu curgere rapidă, precum și pe teritoriul folosit pentru plantațiile de ceai. Mormolocii trăiesc în adâncurile râurilor, precum și în rigole de sub cascade.
Există puține informații despre stilul de viață al broaștei păroase. Probabil, trăiește în pădure pe pământ și doar în perioada de reproducere și de depunere a ouălor caută apă. Conform rezultatelor studiului conținutului stomacului, se poate stabili că broasca se hrănește cu melci, centipede, păianjeni, gândaci și lăcuste.
Femela își depune ouăle pe stâncile din râuri. Din el apar mormoloci musculoși, care au mai multe rânduri de dinți cornosi în cavitatea bucală, cu ajutorul cărora se hrănesc ca niște prădători.