Vulcanul Zavaritsky

Zavaritsky

Vulcanul Zavaritsky. Imagine de la ISS
Caracteristici
forma vulcanuluicaldera 
Perioada de educațieHolocen 
Ultima erupție1957 
Cel mai înalt punct
Altitudine624 [1]  m
Locație
46°55′00″ s. SH. 151°57′00″ E e.
Țară
sistem montanMarea creasta Kuril 
Creasta sau masivMarea creasta Kuril
punct rosuZavaritsky
punct rosuZavaritsky

Vulcanul Zavaritsky este un vulcan activ de pe insula Simushir din Marea creasta Kuril .

Include 3 caldere cu diametrul de 10, 8 și 3 km [1] . Cea mai tânără calderă s-a format în timpul Holocenului ; în interior se află un lac vulcanic Turcoaz [2] cu o adâncime de aproximativ 70 m [1] .

În secolul al XX-lea, vulcanul Zavaritsky a erupt de două ori. Prima erupție, determinată de depozitele de lavă, a avut loc între 1916 și 1931. Ca urmare, s-a format o mică insulă în partea de nord a lacului vulcanic. A doua oară când erupția a avut loc în 1957, a redus semnificativ dimensiunea lacului [1] . Datorită acestei erupții, a devenit cunoscut faptul că fosforiții se pot forma nu numai ca urmare a proceselor chimice din mare, ci și ca urmare a activității vulcanice a scoarței terestre [3] . În prezent, se înregistrează activitate fumarolică și termică.

Numit după geologul și petrograful A. N. Zavaritsky [4] .

Note

  1. 1 2 3 4 Caldera Zavaritzki  . Programul global de vulcanism . Instituția Smithsonian .
  2. Privire generală asupra naturii. Lacuri Arhivat 22 februarie 2010 la Wayback Machine — geografia fizică a Rusiei și a URSS
  3. Darurile lui Pluto se încadrează în tărâmul lui Neptune Arhiva copie din 21 martie 2009 la Wayback Machine - „GeoMan.ru: Geography Library”
  4. Maslennikov B. G. Harta mării spune / Ed. N. I. Smirnova . - Ed. a II-a. - M . : Editura Militară , 1986. - S. 91. - 35.000 exemplare.

Link -uri