Gaius Vidacilius

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 9 august 2015; verificările necesită 2 modificări .

Gaius Vidacilius sau Gaius Judacilius ( lat.  Gaius Judacilius ; a murit în 89 î.Hr. ) a fost un conducător militar italian, unul dintre liderii italicilor în războiul aliat .

Vidacilius era originar din Ausculus [1] . Când aliații s-au răsculat împotriva Romei ( 91 î.Hr. ), Vidacilius a devenit „unul dintre conducătorii generali cu putere nelimitată asupra întregii armate aliate” [2] . A operat cu succes în Apulia , unde Canusium , Venusia și multe alte orașe i-au venit alături; a luat cu asalt orașele care nu s-au supus, a ucis romani nobili și a inclus în armata sa oameni obișnuiți și sclavi [3] .

Apoi a apărut Vidacilius în nordul Italiei. Alăturându-se cu Titus Laphrenius și Vettius Skaton , el l-a învins pe Pompei Strabon la muntele Falernos și a plecat, lăsându-l pe Laphrenius să asedieze rămășițele armatei romane din Firma. Dar Pompei a reușit să distrugă armata lui Laphrenius și să-l asedieze pe Ausculus; Vidacilius s-a grăbit în ajutorul orașului natal. A intrat în Ausculum cu opt cohorte. Aici nu a primit asistență adecvată de la orășeni și și-a dat seama că nu poate apăra orașul. Apoi Vidacilius și-a ucis toți dușmanii, apoi i-a chemat pe „primii oameni ai tribului său” la un ospăț și a luat otravă în timpul sărbătorii. Potrivit lui Appian , după aceea s-a întins pe un foc pregătit dinainte și le-a ordonat prietenilor să-i dea foc [4] . În același timp, Vidacilius i-a încurajat pe alții să-i urmeze exemplul. „Toți și-au lăudat fapta, dar nimeni nu i-a urmat exemplul” [5] .

Note

  1. Appian. Istoria romană XIII, 48.
  2. Appian XIII, 40.
  3. Appian XIII, 42.
  4. Appian XIII, 48.
  5. Orosius. Istoria împotriva neamurilor V, 18, 21.