Stephen Gardiner | |
---|---|
Stephen Gardiner | |
episcop de Winchester | |
1531 - 1555 | |
lord cancelar | |
1553 - 1555 | |
Monarh | Maria I Tudor |
Naștere |
O.K. 1497 Bury St Edmunds , Anglia |
Moarte |
12 noiembrie 1555 Whitehall , Londra , Anglia |
Loc de înmormântare | |
Tată | William Gardiner [d] [1] |
Mamă | Helen Tudor [d] [1] |
Educaţie | |
Atitudine față de religie | Biserica Angliei și Biserica Catolică [2] |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Stephen Gardiner ( ing. Stephen Gardiner ; c. 1497 , Bury St. Edmunds - 12 noiembrie 1555 , Whitehall , Londra ) - om de stat și figur religios englez, episcop de Winchester , umanist și om de știință. Reformator, el a participat atât la crearea unei Biserici Anglicane separate , cât și, ulterior, la recatolicizarea Angliei în timpul domniei reginei Maria I.
Născută în familia unui negustor de pânze John Gardiner și Helen, fiica nelegitimă a lui Jasper Tudor, Duce de Bedford [3] (astfel, Ștefan a fost văr secund cu regele Henric al VIII-lea ). În 1507, Ștefan a călătorit la Paris pentru o educație și acolo l-a întâlnit pe Erasmus din Rotterdam . Din 1511 a studiat la Universitatea Cambridge , în 1520 a devenit doctor în drept civil acolo și în 1521 în drept canonic. Timp de mulți ani ai vieții sale a fost Provost al Trinity College , Cambridge ; Omul de știință a menținut legături cu această universitate toată viața. Pe lângă jurisprudența aleasă, Gardiner era un expert recunoscut în limba greacă veche, era pasionat de muzică și teatru.
În toamna anului 1524, Gardiner a intrat în slujba lui Thomas Wolsey , arhiepiscop de York , legat papal și Lord cancelar al regelui Henric al VIII-lea , iar în 1525 a devenit secretarul său. Prin eforturile sale de a-l convinge pe Papa Clement al VII-lea să acorde permisiunea pentru divorțul lui Henric de soția sa Catherine de Aragon , Gardiner a primit episcopia de Winchester de la rege în 1531. În 1527, el, împreună cu Thomas More , a condus negocieri diplomatice cu Franța. În 1534, Gardiner, împreună cu alți episcopi englezi, a susținut un proiect de lege care face ca regele șeful Bisericii Angliei și a apărat dreptul regal de supremație asupra bisericii în tratatul său De Vera Obedientia (1535; True Obedience). Nerecunoscând supremația papei romane, el în același timp era de părere că doctrina și liturghia catolică ar trebui păstrate în biserica reformată („Recunoașterea supremației regelui nu înseamnă separare de Biserica Catolică”). .
După căderea lui Thomas Cromwell , Gardiner a devenit cancelar al Universității din Cambridge în 1540. Ca membru al Consiliului Privat , a luptat împotriva influenței protestantismului radical la curte. În acest sens, s-a implicat în intrigi îndreptate împotriva ultimei soții a regelui Henric al VIII-lea, Catherine Parr . Prin aceasta, Gardiner și-a făcut mulți dușmani la curte, drept urmare nu a fost inclus în 1547 în Consiliul Regenției, care trebuia să guverneze țara după moartea regelui Henric până la vârsta lui Edward al VI-lea .
După ce Gardiner a refuzat să recunoască inovațiile religioase introduse de arhiepiscopul de Canterbury , Thomas Cranmer , odată cu urcarea pe tronul englez a regelui Edward al VI-lea , a fost catalogat drept catolic conservator și arestat. La scurt timp după ce a fost eliberat, Gardiner, prin eforturile dușmanilor săi protestanți, a fost din nou arestat în 1549 și închis timp de 4 ani în Turn . În 1547, a fost privat de titlul de cancelar al Universității din Cambridge, în 1549 - rectoratul la Trinity College, în 1551, Episcopia de Winchester i-a fost luată. Odată cu înălțarea reginei Maria I, Tudor Gardiner a fost eliberat și i-au fost restituite episcopia aleasă și alte funcții. Dacă mai devreme, din motive politice, a susținut invalidarea căsătoriei dintre părinții Mariei I, Regele Henric și Ecaterina de Aragon , acum a venit cu dovezi că această căsătorie continuă să fie considerată legală.
În 1553, Gardiner a devenit Lord Cancelar al Angliei, a participat la restaurarea Bisericii Catolice din țară și la elaborarea legilor împotriva ereticilor (adică împotriva clerului protestant). În același timp, s-a opus execuțiilor lor și a încercat să salveze viața vechiului său adversar, Thomas Cranmer, dar fără rezultat. În timp ce Maria ardea eretici în toată Anglia, nici măcar o condamnare la moarte nu a fost pronunțată în dieceza de Gardiner, Winchester. Ca gardian al intereselor naționale engleze, el s-a opus, de asemenea, căsătoriei Mariei I cu prințul spaniol Filip de Habsburg , temându-se de includerea Angliei în Imperiul Spaniol . A încercat fără succes să influențeze pacea dintre Franța și Sfântul Imperiu Roman . Pierzând treptat fosta sa influență la curte, până la sfârșitul anului 1555 Gardiner s-a îmbolnăvit grav. Pe 8 noiembrie, a luat parte în continuare la deschiderea ședinței Parlamentului , dar apoi a devenit atât de slab încât a fost transferat la Palatul Whitehall , unde a murit în noaptea de 12 noiembrie 1555.
Gardiner a fost prietenos cu umaniști precum Thomas More și John Fisher . A fost foarte apropiat de Erasmus din Rotterdam în timpul șederii sale în Anglia, înclinat în fața lui ca om de știință.
Gardiner, Stephen (Episcop) - Strămoși | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
Site-uri tematice | ||||
---|---|---|---|---|
Dicționare și enciclopedii |
| |||
Genealogie și necropole | ||||
|