| Monetăria Statului | |
|---|---|
| Data fondarii | 24 februarie 1870 |
| Locație |
Romania ,Bucuresti Fabrica di Chibrituri, 30 |
| președinte (șef) |
Octavian Schen |
| Controlul organizației | Banca Nationala a Romaniei |
| Site-ul web | monetariastatului.ro |
Monetăria Statului ( Rom. Monetăria Statului ) este o instituție autonomă românească care se ocupă de producerea de monede , premii de stat , sigilii cu stema României , medalii și bijuterii .
Clădirea monetăriei, situată pe autostrada Kiselev , a fost deschisă la 24 februarie 1870. Curtea a început să bată monede de aur și argint exprimate în lei . Din cauza protestelor Imperiului Otoman , al cărui vasal era Principatul Unit al Țării Românești și Moldovei , producția de monede a fost redusă, s-a desfășurat în continuare baterea monedelor românești la Bruxelles [1] .
Ca urmare a războiului ruso-turc din 1877-1878 și a semnării Tratatului de la Berlin , România a fost recunoscută ca stat independent. În 1879, Monetăria a început să bată monede de bronz , iar în 1880, monede de argint. Până în 1890 însă, producția de monede a fost din nou suspendată. Monede românești au fost din nou bătute în străinătate - la Bruxelles, Viena , Birmingham , Hamburg , Londra și Paris . În 1912 clădirea monetăriei a fost demolată [2] .
În 1935, a fost emis un decret regal de redeschidere a Monetăriei. Pe 20 decembrie a aceluiași an a fost deschisă o nouă clădire pe strada Fabrica de Chibrituri, iar în 1936 a fost emisă prima monedă - o monedă de argint de 250 lei cu data „1935” [3] . În 1943, Monetăria a primit dreptul exclusiv de a produce premii ale statului român. În 1948, Monetăria a fost fuzionată cu Fabrica de timbre (separată în 1953). În 1957, monetăria a fost scoasă din Ministerul Finanțelor și subordonată Băncii Naționale. În 1958-1959 a fost creat un magazin de bijuterii. În 1990, monetăria a fost transformată într-o instituție autonomă aflată în subordinea Băncii Naționale.