Gyula II

Gyula II
Naștere secolul al X-lea
Moarte secolul al X-lea
Copii Charolte

Gyula II ( Hung. Zombor gyula ) este un lider tribal maghiar de la mijlocul secolului al X-lea [1] . A fost botezat la Constantinopol , unde a primit numele de Ștefan [2] .

Biografie

Gyula II provenea dintr-un clan ai cărui reprezentanți purtau titlul ereditar de Gyula , care era considerat al doilea ca important în Vechea Confederație Tribală Maghiară . Savanții maghiari îl identifică cu numele Zombor (Zubor), menționat în documentul Gesta Hungarorum din secolul al XIII-lea despre istoria maghiarilor , în ciuda faptului că autorul său necunoscut îi numește frații Gyyla (Gyyla/Geula) și Zombor [3] . Întemeietorul clanului, conform cronicilor maghiare, a fost unul dintre cei șapte comandanți care au ocupat Transilvania în timpul cuceririi maghiare a Câmpiei Dunării de Mijloc [1] .

Istoricul maghiar Gyula Kristo susține că în jurul anului 950, posesiunile lui Gyula al II-lea se aflau pe teritoriul delimitat de râurile Timis , Maros , Körös , Tisa și Tutisz (posibil actuala Bega ), corespunzând aproape în totalitate regiunii Turkia , menționată de un contemporan al lui Gyula al II-lea, împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porphyrogenitus [1] . Istoricul româno-american Florin Kunta sugerează că purtătorii titlurilor de gyula și horka dețineau partea de sud a Câmpiei Dunării Mijlocii, deoarece majoritatea descoperirilor de artefacte bizantine din secolul al X-lea în Ungaria sunt limitate în zona în care râul Maros. se varsă în Tisa [2] .

Ioan Skylitsa povestește că în jurul anilor 952/953 [3] Gyula al II-lea a vizitat Constantinopolul, unde a fost botezat, primind numele de Ștefan (echivalentul maghiar este Istvan), precum și titlul onorific de patrikios . Potrivit lui Ioan, Gyula al II-lea a luat cu el un episcop pe nume Hierofei pentru munca misionară [2] .

Note

  1. 1 2 3 Kristó, Gyula. 2003. Transilvania timpurie (895-1324) .
  2. 1 2 3 Curta, Florin. 2006. Sud-estul Europei în Evul Mediu, 500-1250 .
  3. 1 2 Kristó, Gyula (ed.). 1994. Korai magyar torteneti lexikon (9-14. század) .

Literatură