Genuri ale literaturii clasice thailandeze

Lista conține principalele genuri originale ale literaturii clasice thailandeze (secolele XIII-XIX). În plus, traducerile de sutre , jatakas și alte literaturi budiste, ficțiune, precum și cronici istorice individuale au ocupat un loc semnificativ.

• Byok-rong (introducere poetică în pantomimă) este una dintre formele poetice.
• Botlakon ("texte pentru teatru") - texte de piese, comandate de la Rama I, datând din teatrul popular.
• Doksoy  este o pantomimă pesimistă pe o temă religioasă, apărută în secolul al XV-lea. Au fost și povești despre Rama .
• Con-la-bot ("ek").
• Klom-chang ("cântec reconfortant pentru elefant ") - se întoarce la vrăjile folosite pentru capturarea elefanților. În secolul al XVII-lea au apărut adaptările lor literare (Simakhosot).
• Klon-ryang („narațiune în versuri clonă”) este un metru cu opt silabe folosit în mod activ de Sunton Pu .
• Lakonnay („teatru intern” [1] , sau curte) - piese pentru el au fost scrise în principal bazate pe „Ramakian” sau „Inao”, atinge apogeul sub Rama I și Rama II .
• Lakonnock („teatru exterior”, sau teatru pentru oamenii de rând) - actori itineranți au jucat inițial în principal fragmente din colecția „50 Jatakas”.
• Laconram  este un spectacol de dans pentru un cititor și un grup de mimi.
• Lakonrong  - acțiune vocală și dramatică.
• Lilith  - poetic din secolul XV "Yuan Phai" ("Înfrângerea Yuanilor"), poemul "Phra Lo" ("Marele Lo", secolul XV sau XVII).
• Nang (teatru de păpuși din piele plate sau teatru de umbre) - pentru el Phra Maharachakru (secolul al XVII-lea) a prelucrat una dintre poeziile din genul chan. Repertoriul este aproape de laconnai.
• Nirat (din sanscrită „despărțire”) – câștigă popularitate în secolul al XVII-lea (poemul anonim „Nirat Haripunchai”, poemul lui Siprat „Tristețe”). Aproape de o elegie care exprimă tristețea de la despărțirea de un prieten sau iubit, dar ca conținut seamănă cu notele de călătorie. S-au răspândit din nou sub dinastia Tyakri (Chakri), nirații din Praya Trang, Narintibet, Sunton Pu sunt cunoscuți . Prințul Moma Rachotai (1819-1867) a scris Nirat London .
• Pleng san („cântec scurt”) - se întoarce la folclor (format nu mai târziu de secolul al XVI-lea), interpretat alternativ de băieți și fete la sărbătorile satului.
• Pleng yao („cântec lung”) – a început să fie înregistrat de la sfârșitul secolului al XVII-lea, cântecele lirice apropiate de romanțele erau de obicei dedicate unei femei. Cele mai cunoscute sunt poeziile lui Pra Klang (sfârșitul secolului al XVIII-lea). Una dintre profeții este cunoscută în acest gen .
• Rabam (misterul dansului) - un tip de spectacol teatral, apărut în secolul al XV-lea.
• Sakrava  este o formă lirică a cântecului.
• Sepa (sepha, ing. ) - menționată pentru prima dată în secolul al XV-lea, o cântare în versuri, o clonă, pe tema unei basme populare (se cunoaște sepa despre Si Tanon Chai) sau a unui mister religios. Adaptarea literară clasică - „Sepa despre Kung Chang și Kung Peng”, a apărut la începutul secolului al XIX-lea.
• Khe-rya („cântecul vâslătorilor”) - se întoarce la folclor, pătrunde în literatură în secolul al XVII-lea (ciclul Simakhosota), texte solemne erau scrise pentru călătoriile regale sau vacanțele pe apă.
• Cha-lem  este una dintre cele mai vechi forme poetice.
• Chan  este o epopee cu conținut eroic-romantic. Exemple clasice: poeziile lui Phra Maharachakhru, Siprat și Narai cel Mare (sec. XVII), au fost scrise în secolele XIX-XX.

La sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea au apărut noi genuri:

• Klaiban  este un stil de proză epistolar. Cunoscuți sunt klaibanii din Tyulalongkon, Kru Tepa, ciclul Letters Home din Rama VI Vachiravut .
• Lakonput (Lakhon Phut, „teatru conversațional”) este o piesă bazată pe dialoguri, cu un minim de dans, cânt, pantomimă, genul fiind creat de Rama VI Vachiravut.
• Ryang („faptă”, „eveniment”) este un eseu în proză, introdus în literatură de Damrong.

Literatură

• Istoria literaturii mondiale. În 9 vol. M., 1983-1994. T.3. pp.616-618. T.4. pp.457-460. T.5. pp.536-543. T.6. pp.679-684. T.7. pp.646-649. T.8. S.642-646.

Note

1. ↑ cuvântul „ lacon ” este împrumutat din javaneză