Zernov, Dmitri Nikolaevici

Dmitri Nikolaevici Zernov
Data nașterii 26 octombrie ( 7 noiembrie ) 1843
Locul nașterii
Data mortii 13 martie (26), 1917 (în vârstă de 73 de ani)
Un loc al morții
Țară  imperiul rus
Sfera științifică anatomie
Loc de munca Universitatea din Moscova
Alma Mater Universitatea din Moscova (1865)
Grad academic MD (1867)
Titlu academic profesor emerit (1895)
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Dmitri Nikolaevici Zernov (Zernov [1] ) (1843-1917) - anatomist rus. Profesor onorat , decan al Facultății de Medicină și rector al Universității Imperiale din Moscova .

Biografie

Născut în familia lui N. E. Zernov , profesor de matematică la Universitatea din Moscova . După ce a primit școala acasă, în 1859 a intrat la facultatea de medicină a Universității din Moscova .

După ce și-a terminat cursul universitar în 1865 cu o diplomă în medicină , D. N. Zernov a început să lucreze ca stagiar la un spital de oftalmologie sub conducerea lui G. I. Brown ; doi ani mai târziu și-a susținut teza pentru gradul de doctor în medicină „Despre structura microscopică a cristalinului la om și vertebrate” și, la invitația profesorului său A.I. Babukhin , a devenit asistent supranumerar în departamentul de histologie, a condus practică cursuri cu elevii. În 1868, împreună cu Babukhin, a lucrat în străinătate, în special la Trieste , perfecționându-și cunoștințele de histologie  - în acest moment a finalizat un studiu privind structura organului olfactiv la cefalopode.

În mai 1869, a fost aprobat ca asistent universitar la Facultatea de Medicină pentru a preda anatomia unei persoane sănătoase. În vara aceluiași an, a fost într-o călătorie de afaceri în străinătate la Viena , unde a studiat anatomia sub îndrumarea unor cunoscuți anatomiști austrieci. În vara lui 1871, în continuarea stagiilor sale în străinătate, a vizitat principalele institute de anatomie din Viena, Praga, Leipzig, Göttingen, Heidelberg, Freiburg și Tübingen.

În 1873, Zernov a devenit extraordinar ; în 1875 - un profesor obișnuit la Universitatea din Moscova în departamentul de anatomie; în 1894 - profesor onorat . În 1898/1899 a fost rector al Universității din Moscova. Părăsind postul de rector, D. N. Zernov a continuat să lucreze la universitate, predând cu jumătate de normă la Cursurile superioare pentru femei , unde din 1909 a fost profesor. În 1902 a fost numit judecător al curţii disciplinare profesorale. În 1906-1913 a ocupat funcția de decan al Facultății de Medicină.

Zernov a fost o persoană larg erudită, a susținut prelegeri interesante, însoțite de o demonstrație de diagrame și tabele, muzeu și preparate proaspete. Zernov a fost primul care a folosit o lampă de proiecție în cursuri. A acordat multă atenție muzeului de anatomie, care, sub Zernov, a fost completat cu noi pregătiri și modele, multe dintre care el însuși a realizat [2] .

A fost secretar și apoi președinte (din 1885) al Societății Fizico-Medicale din Moscova . În plus, a fost membru al Societății iubitorilor de științe naturale, antropologie și etnografie și al Societății de psihologie, a fost membru de onoare al Universității din Kazan , al Societății Naturaliștilor din Moscova .

D. N. Zernov este angajat al multor publicații medicale. Separat apărea: „Despre adevăratul hermafroditism la animalele superioare” (M., 1874); „Tipuri individuale de circumvoluții cerebrale la om” (M., 1877); „Despre limitele modificărilor individuale și tribale ale șanțurilor și circumvoluțiilor tipice ale creierului” (M., 1883), „Despre atavismul microcefalelor” (M., 1883); „Articularea oaselor (sindesmologie)” (M., 1885); „Despre trăsăturile anatomice ale creierului oamenilor inteligenți” (M., 1887). Principala lucrare științifică a lui D. N. Zernov este Manualul de anatomie umană descriptivă (Moscova, 1890-1892, părțile I-III), care a trecut prin 14 ediții (până în 1939) și a devenit principalul manual pentru mai multe generații de medici ruși. A inclus descrierea organelor într-o manieră sistematică, în legătură cu studiile morfologice și parțial cu embriologia și a devenit baza nomenclaturii anatomice de la Basel (BNA, 1895).

Conform planurilor lui Zernov, în 1876 a fost construit un teatru anatomic la Universitatea din Moscova, al cărui muzeu, cu participarea sa directă, a fost completat cu noi exponate. În 1889, a creat un encefalometru [3]  , primul aparat pentru studii anatomice ale creierului, cu ajutorul căruia s-au determinat proiecțiile diferitelor părți ale creierului pe craniu.

Fiul său, Zernov, Vladimir Dmitrievich , doctor în științe fizice și matematice, unul dintre primii șapte profesori fondatori ai Universității din Saratov .

A fost înmormântat la cimitirul Dorogomilovsky , după desființarea căruia cenușa a fost transferată în cimitirul Donskoy (sursele indică în mod eronat cimitirul Vagankovsky ).

Note

  1. Analele Universității din Moscova .
  2. Universitatea Imperială din Moscova, 2010 , p. 256.
  3. Encefalometru: un dispozitiv pentru determinarea poziției unor părți ale creierului la o persoană vie

Literatură

Link -uri