Cetatea Ilyinskaya - o cetate din secolele al XVIII -lea - XIX pe linia militară Orenburg , a fost situată în zona satului modern Ilyinka ( districtul Kuvandyksky ).
În timpul rebeliunii Pugaciov din noiembrie 1773, ea a fost atacată de Khlopushi , unul dintre asociații lui Pugaciov .
Khlopusha cu 500 de oameni și 6 tunuri s-a apropiat de fortăreața Ilyinsky la 24 noiembrie 1773, a lansat energic un atac și în curând a luat stăpânire pe ea, iar comandantul locotenent Lopatin a murit, iar restul ofițerilor și locuitorilor au fost cruțați. Fără să ruineze cetatea ca de obicei, Khlopusha s-a mutat la Verkhne-Ozernaya, dar aici a fost învins; Pugaciov a considerat necesar să se mute pentru a-l ajuta și s-a alăturat lui Khlopusha pe 26 noiembrie 1773.
Între timp, generalul-maior Stanislavsky a trimis 3 companii ale maiorului Zaev de pe linia siberiană pentru a întări cetatea Ilyinsky. Pugaciov a decis să-și intersecteze calea, dar Zaev a reușit să treacă și la 27 noiembrie 1773 a ocupat cetatea Ilyinsky. Soldații care erau acolo l-au urmat pe Khlopusha, iar Zaev a întâlnit doar un ofițer rănit, un sergent și mai mulți confederați exilați ; s-au deschis hambarele de cereale, o parte din făină și biscuiți zăceau în curte și s-a aruncat și un tun în poartă. Zaev a plasat un tun pe trei bastioane (al 4-lea a rămas fără arme), a pus gărzi și s-a pregătit pentru luptă.
La 28 noiembrie 1773, la amurg, Pugaciov s-a apropiat de cetate; patrulele sale au fost trase de santinelele de pe metereze; degeaba strigau răzvrătiţii: „Nu trageţi şi ieşiţi afară; suveranul este aici”, a urmat o lovitură de tun ca răspuns; patrulele s-au retras, iar o oră mai târziu toată banda, condusă de Pugaciov, s-a repezit în toate direcțiile spre cetate, dar a fost împrăștiată de focul de artilerie.
Soldații, și mai ales confederații, au cerut o ieșire, dar Zaev, temându-se de trădarea lor, nu a dat voie. La 29 noiembrie 1773, Pugaciov s-a apropiat din nou, dar de data aceasta din partea unui bastion neînarmat; în faţă cărau vagoane de fân pentru incendiere şi 2 tunuri; Zaev a ordonat să tragă acolo 2 tunuri, dar înainte de a avea timp să facă acest lucru, bastionul de lemn a fost zdrobit cu ghiulele, iar rebelii au spart în cetate; soldații alergau.
Zaev, majoritatea ofițerilor și 200 de soldați au fost uciși, iar restul au fost luați prizonieri și prezentați lui Pugaciov; soldații au fost forțați să-l întâlnească în genunchi, iar Pugaciov i-a iertat, după care s-a întors către căpitanul Kameșkov și către subaltern Voronov: „De ce ați mers împotriva mea, împotriva suveranului vostru?” „Tu nu ești suveranul nostru; avem în Rusia pe împărăteasa Ekaterina Alekseevna și pe suveranul țarevici Pavel Petrovici , iar tu ești un hoț și un impostor ”, au răspuns prizonierii și au fost imediat spânzurați. După aceasta, a fost adus căpitanul Basharin; fără să vorbească cu el, Pugaciov a ordonat să-l spânzureze, dar soldații prinși au început să ceară milă. „Dacă a fost bun cu tine, atunci îl iert”, a răspuns impostorul și a ordonat tuturor să se tundă ca un cazac. Imediat cu banda crescută, Pugaciov s-a mutat la Verkhne-Ozernaya, lăsând răniții în cetate.