Scriptul Koryak este scriptul folosit pentru a scrie limbajul Koryak . Pe parcursul existenței sale, a funcționat pe diferite baze grafice și a fost reformată în mod repetat. În prezent, scriptul Koryak funcționează în chirilic . Există 3 etape în istoria scrierii Koryak:
Până la începutul secolului al XX-lea, Koryaks foloseau rudimentele scrisului cu imagini. Vânătorii și bătrânii, folosind semne convenționale, au înregistrat tipul și cantitatea de pradă, au cumpărat bunuri și așezările cu colegii. Pe lângă semnele pentru desemnarea articolelor individuale (piei, pachete de tutun, mănuși etc.), existau semne pentru desemnarea numerelor. Unitățile au fost notate cu | , zeci - X , sute - ⃝ , mii - ⊗ . Un astfel de sistem de semne a făcut posibilă înregistrarea unor mesaje destul de complexe. Deci, potrivit S.N. Stebnitsky , în 1927, un președinte analfabet al consiliului satului din satul Apuka a compilat următorul mesaj folosind o scrisoare ilustrată: „Un vapor cu aburi va veni în 2 zile. Până când vasul cu aburi ajunge la gura, ar trebui să sosească 5 persoane pe o canoe” [1] .
În 1931, în timpul campaniei de creare a unei limbi scrise pentru popoarele din Nordul Îndepărtat și Orientul Îndepărtat al URSS, S. N. Stebnitsky a dezvoltat alfabetul Koryak pe bază latină. Conform proiectului inițial, trebuia să includă literele A a, Ç ç, E e, Ə ə, F f, G g, Ꜧ ꜧ, I i, J j, K k, L l, M m, N n, Ŋ ŋ, O o, P p, Q q, R r, S s, T t, U u, V v, W w, X x, b b [2] . Cu toate acestea, alfabetul a fost aprobat în final în următoarea formă [1] :
| A a | Bb | c c | D d | e e | F f | G g | h h | eu i | b b |
| Jj | K k | ll | M m | N n | Ņ ņ | Ŋ ŋ | O o | pp | Q q |
| R r | S s | T t | Ţ ţ | U u | Vv | W w | Z Z |
O virgulă sub o literă însemna palatalizare . Literele B b și D d au fost introduse pentru a scrie împrumuturi din limba rusă. Baza limbii literare Koryak a fost dialectul Chavchuven, care era vorbit de aproximativ 50% din totalul Koryak [1] . Deja în 1931, prima carte a fost scrisă în limba Koryak - un manual scris de mână compilat de profesori de la baza cultului Penzhinsk. S-a bazat pe dialectul palanian. În 1932, a fost publicată prima carte tipărită în limba Koryak - manualul „Jissa-kalikal” ( Literă roșie ) [3] .
De-a lungul anilor de existență, au fost aduse unele modificări alfabetului. Deci, în primul grund, în locul literei C c , a fost folosită litera Є є , dar în curând a fost înlocuită oficial cu C c [1] . Mai târziu, literele Ә ә și Ļ ļ [4] au fost introduse în alfabet .
În 1937, alfabetul Koryak, ca și alfabetele altor popoare din Nordul Îndepărtat și Orientul Îndepărtat al URSS, a fost transferat oficial pe baza chirilică . Inițial, a inclus toate literele alfabetului rus , precum și litera H'n' [5] . Acest alfabet a funcționat până la începutul anilor 1950.
În anii 1950, au fost aduse o serie de modificări alfabetului Koryak - acesta a fost completat cu literele В'в', Г'г', Ӄ ӄ , iar litera Н'н ' a fost înlocuită cu Ӈ ӈ . Litera V'v ' denotă labio-labial [v], G'g ' - fanta faringiană [g], Ӄ ӄ - uvular [k], Ӈ ӈ - limba posterioară [n]. Literele B b, Zh g, Z z, R r, S s, F f, X x, Sh w, Sh u se găsesc numai în împrumuturi [6] (totuși, sunetele [r] și dialectele palaniene, și [ f] - în dialectul Karaginsky) [4] .
În prezent, alfabetul limbii Koryak are următoarea formă:
| A a | B b | in in | in' in' | G g | G' G' | D d | A ei | A ei | F |
| W h | Si si | th | K la | Ӄ ӄ | Ll | Mm | N n | Ӈ ӈ | Oh oh |
| P p | R p | C cu | T t | tu u | f f | x x | C c | h h | W w |
| tu u | b | s s | b | uh uh | yu yu | eu sunt |
Limba Alyutor a fost mult timp considerată un dialect al limbii Koryak. O serie de cercetători au început să o considere o limbă separată abia în anii 1960, dar chiar și acum este adesea numită unul dintre dialectele Koryak. Începând cu anii 1930, limba literară Koryak a fost predată în satele Alyutor, pe care alyutorii le percepeau adesea ca „străine”. La mijlocul secolului al XX-lea, o serie de lucrări au fost scrise în limba Alyutor, dar toate au fost publicate în traducere în dialectul Chavchuven. Abia în 1993 a fost publicată prima carte în limba Alyutor - o colecție de basme de K. Kilpalin . În mod sporadic, în anii 1930 și 60, ziarul regional Olyutorskaya a publicat și articole separate în Alyutorsky. Aceste publicații au folosit grafica limbajului literar Koryak [7] [8] [9] .
Alfabetul Alyutor însuși a apărut la începutul anilor 2010 și a găsit aplicație pe paginile ziarului „Aboriginal of Kamchatka”, unde pagina Alyutor „Murgin aӈinmәsatғәrӈәn [10] ” este publicată în mod regulat. Alfabetul Alyutor conține toate literele alfabetului Koryak, precum și semnele Ғ ғ și Ә ә .
| chirilic | latin | chirilic | latin | chirilic | latin | chirilic | latin | chirilic | latin |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| A a | A a | A ei | - | (Leh le) | Ll | C cu | S s | W w | - |
| B b | in in | F | - | Mm | M m | T t | T t | tu u | - |
| in in | Vv | W h | Z Z | N n | N n | (Tu t) | Ț ț | b b | ' |
| in' in' | W w | Si si | eu i | (Ny ny) | Ņ ņ | tu u | U u | s s | b b, Ә ә |
| G g | - | th | Jj | Ӈ ӈ | Ŋ ŋ | f f | F f | b b | - |
| G' G' | G g | K la | K k | Oh oh | O o | x x | h h | uh uh | e e |
| D d | D d | Ӄ ӄ | Q q | P p | pp | C c | - | yu yu | - |
| A ei | - | Ll | ll | R p | R r | h h | C c, Є є | eu sunt | - |
| Scrierile popoarelor paleoaziene | |
|---|---|