Costeşti-Stynka

Costeşti-Stynka
Matrite.  Lacul Stanca - Costesti
Morfometrie
Pătrat59 km²
Volum0,735 km³
Cea mai mare adâncime41,5 m
Adâncime medie24 m
Caracteristici
Anul umplerii1978 
Înălțimea barajului47 m
Piscina
Zona piscina12.000 km²
pâraiele care curgPrut , Chugur , Chugurets , Khankautsy , Dradiste , Rakovets
Curs de apă care se scurgetijă
Locație
47°52′01″ s. SH. 27°12′33″ E e.
Țări
RegiuniRegiunea Edineț , Regiunea Râșcani , Botoșani
PunctCosteşti-Stynka

Costesti-Stynca [1] [2] ( Mold. și rom. Lacul Stânca - Costești ) este un lac de acumulare la granița dintre Moldova și România , format pe râul Prut în anii 1973-1978. Este al doilea lac de acumulare ca mărime din România. Teritoriul românesc al lacului de acumulare este o zonă de protecție specială (în engleză  special protection area, SPA ), care face parte din Rețeaua Natura 2000 de zone de protecție a naturii ca habitat pentru speciile de păsări rare (formată prin Decretul Guvernului României nr. 1284 din 24 octombrie 2007).

Geografie

Format dintr-un baraj construit la 580 de kilometri în amonte de râul Prut de la confluența acestuia cu Dunărea. Barajul a fost construit în 1973-1978 pentru nevoile hidrocentralei Costesty-Stynka . Barajul are 47 de metri înălțime și 3.000 de metri lungime. Adâncimea medie a rezervorului este de 24 de metri, aria oglinzii sale este de 59 km². La un nivel normal, rezervorul deține 735 milioane m³ de apă, debitul său pe secundă este de 82,9 metri cubi, ceea ce echivalează cu 2,6 km³ pe an. Suprafața bazinului fluvial care alimentează rezervorul este de aproximativ 12 mii de kilometri pătrați. 70 la sută din suprafața de coastă este ocupată de terenuri agricole, alte 17 - culturi perene; restul este reprezentat de păduri și zone urbane [3] .

Pe lângă Prut, în lacul de acumulare se varsă și râurile moldovenești Chugur , Chugurets [1] , Khankautsy , Dradishte și Rakovets [4] .

Avifauna

Următoarele specii de păsări din cele enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului European din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice apar în aria protejată: [5] stârc galben ( Ardeola ralloides ), stârc roșu ( Ardea purpurea ), vultur mic ( Ixobrychus minutus ), stârc de noapte ( Nycticorax nycticorax ), vultur pătat mai mare ( Aquila clanga ), vultur pătat mic ( Aquila pomarina ), [6] martin pescar comun ( Alcedo atthis ), [7] vultur imperial ( Aquila heliaca ) , gâscă cenușie ( Anser anser ), fluier de purcel ( Anas crecca ), șargăn cu nasul roșu ( Netta rufina ), mallard ( Anas platyrhynchos ), purcină crăpată ( Anas querquedula ), lopătară ( Anas clypeata ), șoc roșu ( Aythya ferina ). ), rață cu smocuri ( Aythya fuligula ), rață cu coadă neagră ( Aythya marila ) , ochi de aur comun ( Bucephala clangula ), gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ), sopar comun ( Buteo buteo ), sopar cu picioare stufoase ( Buteo lagopus ), barza albă ( Ciconia ciconia ), barza neagră ( Ci conia nigra ), lebădă chiopă ( Cygnus cygnus ), lebădă mută ( Cygnus olor ), vultur șarpe ( Circaetus gallicus ), lebădă de mlaștină ( Circus aeruginosus ), lebădă de câmp ( Circus cyaneus ), lebădă de stepă ( Circus macrourus ), lepăd de pajiște ( Circus ). pygargus ), Ștern de mlaștină ( Chlidonias hybrida ), Ștern de mlaștină neagră ( Chlidonias niger ), Rața cu coadă lungă ( Clangula hyemalis ), Ciocănitoarea siriană ( Dendrocopos syriacus ), Egreta mică ( Egretta garzetta ), Egreta mare ( Ardea alba ), Soimul ( Falco vespertinus ), chircișcă comună ( Falco tinnunculus ), merlin ( Falco columbarius ), lichică ( Fulica atra ), zgâiț roșu ( Gavia stellata ), zâmbet cu gât negru ( Gavia arctica ), vultur cu coadă albă ( Haliaeetus albicilla ) , vultur pigmeu ( Aquila pennata ), piscăruș ( Himantopus himantopus ), pescăruș cu cap negru ( Larus ridibundus ), pescăruș ( Larus cachinnans ), pescăruș mic ( Larus minutus ), chiliu comun ( Lanius collurio ), pescăruș negru ( Lanius minor ) ), curvă ( Eu rgellus albellus ), hazliu uriaș ( Mergus merganser ) , hazliu mijlociu ( Mergus serrator ), albinele auriu ( Merops apiaster ), gutișorul cu gât roșu ( Podiceps auritus ), soparul de miere ( Pernis apivorus ), vânătaiul ( Pandion haliaetus ), auriu ploverul( Pluvialis apricaria ), turukhtan ( Philomachus pugnax ), cormoran mic ( Microcarbo pygmaeus ), cormoran mare ( Phalacrocorax carbo ), greb mare ( Podiceps cristatus ), greb cu obraji cenușii ( Podiceps grisegena ), avocetă ( Recurvirostra avos Trinetta ) , glareola ) [8] .

Note

  1. ↑ 1 2 Foaie de hartă L-35-7 Zaikany. Scară: 1: 100 000. Starea zonei în 1972. Ediția 1980
  2. ↑ Foaie de hartă L-35-IV. Scara: 1: 200 000. Indicați data emiterii/starea zonei .
  3. ↑ Jose Antonio Ocampo. Apele noastre: împreuna dincolo de frontiere : prima evaluare a râurilor transfrontaliere, lacuri și ape subterane  . - Publicațiile Națiunilor Unite, 2009. - P. 138. - 388 p. — ISBN 9214160333 .
  4. ↑ Foaie de hartă M-35-139 Edineț. Scară: 1: 100 000. Starea zonei în 1972. Ediția 1980
  5. ↑ DIRECTIVA 2009/147/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 30 noiembrie 2009, privind conservarea  păsărilor sălbatice . eur-lex.europa.eu . Preluat la 17 februarie 2020. Arhivat din original la 14 septembrie 2020.
  6. ↑ Lista roșie a speciilor amenințate IUCN - Aquila pomarina  . www.iucnredlist.org . Preluat la 17 februarie 2020. Arhivat din original la 19 septembrie 2018.
  7. ↑ Lista roșie a speciilor amenințate IUCN - Alcedo atthis  . www.iucnredlist.org . Preluat la 17 februarie 2020. Arhivat din original la 3 octombrie 2018.
  8. ↑ Lacul Stânca - Costești (arie de protecție specială avifaunistică)  (Rom.) . biodiversitate.mmediu.ro . Data accesului: 17 februarie 2020. Arhivat din original pe 4 martie 2016.