Legenda Turnului Fecioarei

Legenda Turnului Fecioarei
Gen dramă
Producător Vladimir Balluzek
scenarist
_
N. Breslav-Lurie
cu
_
Sophia Josephy
Bartholomew Papazyan
Ibrahim Azeri
Agasadykh Garaybeyli
Alekper
Huseynzade Rza Darabli
Ismail Idayatzade
Y. Muromsky
Georgy Pariasshvili Movsun Sanani
Ganafi Teregulov
Operator Vladimir Lemke
Durată 55 min.
Țară  URSS
Limba Rusă
An 1924
IMDb ID 1407280

Legenda Turnului Fecioarei ( azerbaigian Qiz qalasi əfsanəsi ) este un film mut sovietic din 1923. Restaurat în 2011, reformatat de la film mut la film sonor.

Plot

Intriga filmului este împrumutată din legenda azeră a Turnului Fecioarei .

Bătrânul Baku . Khan Samed se află într-o stare de neliniște din cauza sarcinii soției sale, care a născut o fiică și ea însăși a murit în timpul nașterii. Khan Samed a fost supărat pentru că, născută, a distrus cel mai prețios lucru pe care îl avea, soția lui, și a abandonat-o, din cauza căruia fiica ei a crescut fără adăpost, dar foarte frumoasă. Când Khan Samed a fugit din palat, fiica sa, frumoasa Gulnarla, îl aștepta deja și, deodată, Khan Samed și-a recunoscut răposata soție în fața fiicei sale. Gulnarla moare tragic.

Sinopsis

Filmul s-a bazat pe motivele legendelor despre monumentul de arhitectură din secolul al XII-lea  - Turnul Fecioarei . Filmul a fost filmat în mai 1923, dar din cauza dificultăților tehnice, proiecția a fost amânată cu un an, drept urmare, filmul a fost lansat pe 27 mai 1924. Echipa de filmare a filmului a fost formată din 1.500 de oameni, primele roluri din film au fost actorii Agasydykh Garaybeyli și Rustam Abdullayev.

Premieră

Filmul a avut premiera pe 27 mai 1924 .

Critica

Filmul nu a avut succes. Era un fals tipic „sub est” în spiritul filmelor „exotice” burgheze vest-europene, realizate, de altfel, la un nivel tehnic extrem de scăzut. Dar, în ciuda articolelor critice devastatoare, imaginea a doborât toate recordurile de box office.

Cineaști

Distribuie

Sofia Josephi  - Javair / Gulnar Vahram Papazyan  - Samed Khan Ganafi Teregulov  - Shirvan Khan Ismail Idayatzade  ca Zohrab Y. Muromsky  - Kerim Ibrahim Azeri  - vizirul lui Samed Khan Rza Darabli  - consilier Kazim Ziya  - mullah O. Zarifyan  Agasadih Garaybeyli  - doctor B. Angarskaya  Alekper Huseynzade Movsun Sanani  Giorgi Parisashvili Hajimed Kafkazly Majid Shamkhalov Rustam Kazimov Kheyri Amirzade

Grup administrativ

Scenarist: N. Breslav-Lurie Regizor: Vladimir Balluzek Director de fotografie: Vladimir Lemke Producție: Vladimir Balluzek Make-up artist: George Parisashvili Asistent regizor: Mammad Alili Echipa administrativă de restaurare a filmului în 2011 Layihənin rəhbəri: Hussein Mehdiyev Compozitor: Faraj Garayev Maestru de dialog: Ramiz Rovshan Editor expert: Ayyaz Rovshan Editor: Elshad Ragimov Inginer de sunet: Teymur Karimov Editor muzical: Rauf Aliyev Editor: Aysel Aliyeva Editor Igrar Ashrafzade Asistent: Ismail Gasimov Producător İcraçı: Shahira Tajaddin

Bibliografie

  • Gaz. „Lucrător la Baku”. 16 ianuarie 1924
  • „Pravda” qəzeti, 2 aprilie 1924-cü il.
  • Şəmsəddin Abbasov . „Sovet Azərbaycanının kinosu” // Kommunist.- 1958.- 29 avqust.
  • Azərbaycan SSR Elmlər Akademiyası. Memarlıq və İncəsənət İnstitutu. Nazim SadIxov. Azərbaycan bədii kinosu (1920-1935-ci illər). BakI: Elm, 1970.
  • Cinematografia SSR din Azerbaidjan. Cinema: Dicţionar Enciclopedic / Ch. ed. S. I. Yutkevici ; Redacție: Yu. S. Afanasiev, V. E. Baskakov, I. V. Vaysfeld și colab. - Moscova: Enciclopedia sovietică, 1987. - p. 12.
  • Cinema: Dicţionar Enciclopedic / Ch. ed. S. I. Yutkevici ; Redacție: Yu. S. Afanasiev, V. E. Baskakov, I. V. Vaysfeld și colab. - Moscova: Enciclopedia Sovietică, 1987. - pp. 35-36.
  • Aydın KazImzadə . Azərbaycan kinosu. Filmlərin izahlı kataloqu: 1898-2002. 2 cildə. 1-cicild. BakI: NağIl evi, 2003.
  • Azərbaycan Respublikası Mədəniyyət Nazirliyi. C.Cabbarlı adına „Azərbaycanfilm” kinostudiyası. AydIn KazImzadə. Bizim „Azerbaycanfilm”. 1923-2003-cü illər. Bakı: Mütərcim, 2004.- səh. 19-20.
  • Azərbaycan Milli Ensiklopediyası: Azərbaycan. Ramiz Məmmədov. Kino. Azərbaycan Milli Ensiklopediyası Elmi Mərkəzi, 2007.- səh. 812.

Link -uri