Makrinitsa (Magnezia)

Makrinitsa ( greacă: Μακρινίτσα ) este un sat din Grecia. Este situat la o altitudine de 600 m deasupra nivelului mării [1] , pe versanții stâncoși și abrupți de vest ai Muntelui Pelion , la nord-est de orașul Volos [3] . Administrativ aparține comunității Volos din unitatea periferică Magnesia din periferia Tesaliei [2] . Suprafata 59.903 kilometri patrati [1] . Populația este de 694 conform recensământului din 2011 [2] .

Satul are vedere la orașul Volos și la Golful Pagasitikos , motiv pentru care satul este cunoscut sub numele de „Balconul Pelionului” ( μπαλκόνι του Πηλίου ) [4] . Cel mai popular sat turistic din Peninsula Pelion. Satul este închis circulației vehiculelor [5] .

Istorie

Satul a fost creat în jurul mănăstirii mari a Maicii Domnului Makrinitissa ( Μονή της Παναγίας της Μακρινιτίσσσης ). Mănăstirea a fost întemeiată de grecul local Constantin Maliasin din familia Melissin în timpul Imperiului Latin , dar după dispariția regatului Tesalonicului . Constantin a fost căsătorit cu Maria, fiica lui Mihai I Komnenos Doukas , fratele lui Teodor și Manuel , conducători ai Tesaliei și ai Regatului Epirului . În secolul al XVII-lea mănăstirea a fost părăsită și distrusă. În anul 1767, pe locul mănăstirii a fost construită Biserica Adormirea Maicii Domnului . Biserica a fost distrusă de cutremurul de la Volos cu magnitudinea de 6,2 din 19 aprilie 1955 și reconstruită în 1963 pe aceeași fundație. În biserică există un basorelief înfățișând-o pe Maica Domnului din secolul al XIII-lea [6] .

În secolul al XIX-lea, satul era încă mare și bogat [3] . Arhimandritul Porfiry (Uspensky) a vizitat Makrinitsa în 1859 și a descris-o după cum urmează [7] :

Casele înalte văruite din el, de până la 1000 la număr, au fost construite pe o pantă abruptă într-o împrăștiere, unele mai înalte decât altele. Aproape toți locuitorii locali sunt angajați în țesutul de hârtie și eșarfe de mătase și diverse materiale, țesând șireturi și înnodând fire fine pentru vânzare. Ei întrețin o școală în care copiii lor învață să citească și să scrie în mod lancastrian. Au șapte biserici. Cel mai bun este sfințit în numele Preasfintei Maicii Domnului. În Makrinitsa, izvoarele de munte devin mai reci decât gheața vara. <...> Makrinitsa deține livezi de măslini luxoase, plantate pe o câmpie muntoasă.

Conacul Topali

În 1844, nu departe de piața centrală din Makrinitsa, a fost construit Conacul Topali ( Αρχοντικό Τοπάλη ), un exemplu tipic de arhitectură Pilion - o clădire înaltă de piatră, văruită în alb, cu trei etaje, în forma literei „L”. La primul etaj erau camere de depozitare și utilitare, la etajul doi erau camere pentru locuința de iarnă, iar la etajul doi erau camere pentru locuința de vară. În 1985, clădirea a fost recunoscută de Ministerul Culturii ca operă de artă și monument istoric. O restaurare completă a conacului a avut loc în 1988-1994. Astăzi găzduiește Muzeul Etnografic și Istoric al Pelionului [8] .

Populație

Note

1. ↑ 1 2 3 4 Απογραφή πληθυσμού - κατοικιών της 18ης μαρτίου 2001 (μόνιμος πληθυσμός)  (greacă) . — Πειραιάς: Εθνική στατιστική υπηρεσία της Ελλάδας , 2009. — Τ. eu _ — Σ. 388 . — ISSN 1106-5761 .
2. ↑ 1 2 3 4 Πίνακας αποτελεσμάτων Μόνιμου Πληθυσμού-Απογραφής 2011  (greacă) . Ελληνική Στατιστική Αρχή (20 martie 2014). Consultat la 22 octombrie 2017. Arhivat din original la 13 noiembrie 2015.
3. ↑ 1 2 3 Vasilievski, Vasili Grigorievici . Materiale pentru istoria internă a statului bizantin  // Jurnalul Ministerului Educaţiei Naţionale . - 1879. - iulie ( vol. CCX ). - S. 161 .
4. ↑ Christophel-Crispin K., Crispin G. Greece: A Guide . - M. : Ajax-press, 2018. - S. 37. - 144 p. - (Poliglot). - ISBN 978-5-94161-813-2 .
5. ↑ Baunov A.G.Peninsula Pelion // Grecia. Acropola Atenei, plajele Peloponezului, Micenele antice, mănăstirile Meteora, tzatziki și souvlaki. - Ed. a VI-a - M . : În jurul lumii, 2012. - S. 287. - 348 p. - ISBN 978-5-98652-419-1 .
6. ↑ Ι.Ν. Κοιμήσεως της Θεοτόκου Μακρινίτσης  (greacă) . Ιερά Μητρόπολις Δημητριάδος και Αλμυρού. Preluat la 6 aprilie 2021. Arhivat din original la 21 aprilie 2020.
7. ↑ Porfiry (Uspensky) . Călătorie la mănăstirile meteorice și osoolimpice din Tesalia de către Arhimandritul Porfir al Adormirii Maicii Domnului în 1859 / Ed. A.P. Syrku. - Sankt Petersburg. : Acad. Științe, 1896. - S. 51-52. — 615 p.
8. ↑ Αρχοντικό Τοπάλη (Λαογραφικό Μουσείο Μακρινίτσας) στη Μακρινίτσα (Πηλίου)  Μαγνη.σ ) Υπουργείο Πολιτισμού και Αθλητισμού (2012). Preluat la 6 aprilie 2021. Arhivat din original la 26 iulie 2020.
9. ↑ 1 2 Μόνιμος και Πραγματικός Πληθυσμός της Ελλάδος. Σύνολο Ελλάδος νομοί Απογραφές πληθυσμού 2001 και 1991  (greacă)  (link indisponibil) . Ελληνική Στατιστική Αρχή . Preluat la 22 iunie 2017. Arhivat din original la 16 iulie 2006.