Medalia Alexander Agassiz este o medalie stabilită de Academia Națională de Științe din SUA . Medalia este acordată pentru o contribuție originală la dezvoltarea oceanologiei . A fost fondat de oceanograful Sir John Murray și a fost numit după prietenul său biolog Alexander Agassiz .
| An | Laureat | Declarație de motivare |
|---|---|---|
| 1913 | Johan Yort | — |
| 1918 | Albert I (Prințul de Monaco) | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuțiile sale originale la știința oceanografiei. |
| 1920 | Sigsbee | — |
| 1924 | Otto | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru studiile sale despre chimia și fizica mării. |
| 1926 | Wilhelm Bjerknes | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuțiile sale remarcabile la oceanografia dinamică. |
| 1927 | Max Weber | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru cercetările sale distinse în domeniul oceanografiei. |
| 1928 | Wagn Walfried Ekman | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru munca sa în oceanografia fizică. |
| 1929 | John Stanley | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuțiile sale la oceanografie. |
| 1930 | Johannes | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru desfășurarea a numeroase expediții oceanografice, investigațiile sale asupra vieții anghilelor și investigațiile numeroaselor probleme legate de pești, printre care pot fi menționate lucrările sale privind genetica și variația geografică a peștilor. |
| 1931 | Henry Bryant | — |
| 1932 | Albert | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru studiile sale despre circulația atmosferică și oceanică și contribuțiile sale notabile la oceanografia teoretică. |
| 1933 | Bjorn Helland-Hansen | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru studiile sale în oceanografia fizică și mai ales pentru contribuțiile sale la cunoașterea circulației dinamice a oceanului |
| 1934 | Haakon H. Gran | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuțiile sale la cunoașterea factorilor care controlează producția ecologică în mare. |
| 1935 | T. Wayland | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru investigațiile sale despre corali, foraminifere și depozite submarine și pentru conducerea sa în dezvoltarea activităților oceanografice pe coasta Pacificului Americii. |
| 1936 | Martin Knudsen | — |
| 1937 | Allen | — |
| 1938 | Harald Sverdrup | — |
| 1939 | Frank Rattray | — |
| 1942 | Columbus O'Donnell | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru studiile sale despre sistemul Gulf stream, pentru conducerea sa în dezvoltarea unui program general al oceanografiei fizice a Atlanticului de Nord și pentru direcția sa distinctivă a Instituției Oceanografice Woods Hole atât în timp de pace, cât și de război. |
| 1946 | Joseph | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru studiile sale distinse despre mareele lumii. |
| 1947 | Felix Vening-Meines | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuțiile sale la oceanografie, în special prin invenția sa a unui aparat pentru determinarea gravitației pe mare, prin efectuarea multor măsurători ale gravitației peste fiecare dintre marile oceane și prin utilizarea acestor observații în interpretarea proprietăților fizice și a comportamentului Scoarta terestra. |
| 1948 | Thomas Gordon | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru conducerea sa în investigațiile chimiei complexe a oceanului, cu o atenție deosebită apelor din Pacificul de nord-est, Puget Sound și Arhipelagul San Juan, precum și Mările Bering și Chukchi. |
| 1951 | A. Marmer | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuțiile sale distinse în sondajele mareelor. Proiectele sale au pus la dispoziția oceanografilor înregistrări precise, de lungă durată, pentru zone mari în care anterior erau disponibile foarte puține date de observație. Programul și munca pe care le-a creat vor produce în cele din urmă concluzii de încredere asupra proceselor tectonice actuale și asupra ratei de schimbare a cantității de apă din ocean. |
| 1952 | HW | — |
| 1954 | Maurice Ewing | — |
| 1955 | Alfred C | — |
| 1959 | Martin W. | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru conducerea sa remarcabilă în oceanografia biologică și generală. Printre Dr. Contribuțiile lui Johnson sunt explicații pentru două fenomene acustice nou descoperite în mare. Aceste explicații i-au adus împreună pe biologi și fizicieni într-un interes comun și au introdus acustica subacvatică ca instrument principal pentru ecologia marine |
| 1960 | Anton Frederik | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru conducerea sa în studiul biologiei oceanului adânc. |
| 1962 | George | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru investigațiile sale asupra hidrografiei oceanului sudic. |
| 1963 | Roger Revell | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuțiile sale la înțelegerea proceselor oceanice și a geologiei fundului mării și, prin cercetările sale, la progresul oceanografiei științifice în întreaga lume. |
| 1965 | Bullard | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru investigațiile sale semnificative ale pământului de la suprafața până la miez. |
| 1966 | Carl Henry Eckart | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuțiile sale semnificative la oceanografia fizică. |
| 1969 | Frederick C. Fuglister | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru observațiile sale stimulative și reușite ale Fluxului Golfului și vortexurilor acestuia. |
| 1972 | Ueda, Seiya | Pentru contribuția sa la istoria tectonică și termică a Pământului și, mai ales, a Mării Japoniei. |
| 1973 | John H. | — |
| 1976 | Walter Munk | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru cercetările sale experimentale și teoretice remarcabile asupra spectrului de mișcare în oceane și pământ. |
| 1979 | Henry Stommel | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru munca sa pe mare, în laborator și prin analize prin care a făcut progrese majore în înțelegerea circulației oceanice și a distribuției maselor de apă. |
| 1986 | Wallace Broeker | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru munca sa privind schimbul chimic între oceane, atmosferă și Pământul solid, a adus mari contribuții la înțelegerea rolului oceanelor în ciclul carbonului Pământului și a climei acestuia. |
| 1989 | Cesare Emiliani | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru realizări de măiestrie folosind paleotemperaturile izotopice pentru a stabili istoria climatică a Pleistocenului și pentru a sugera relația lor cu ciclurile orbitale Milankovitch. |
| 1992 | Joseph L. | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru explorarea și observarea sa a circulației oceanului mondial, asamblarea numeroaselor părți care interacționează cu o viață întreagă de grijă, dăruire și perspicacitate. |
| 1995 | Vacquier | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru descoperirea sa a magnetometrului cu poarta de flux și pentru studiile anomaliilor magnetice marine care au condus la acceptarea teoriei răspândirii fundului marin. |
| 1998 | Walter C. Pitman | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuția sa fundamentală la revoluția plăcilor tectonice prin analiza perspicace a anomaliilor magnetice marine și pentru studiile sale despre cauzele și efectele schimbărilor nivelului mării. |
| 2001 | Charles Shipley | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru studiile sale de pionierat, atât teoretice, cât și instrumentale, despre undele oceanice, microstructura și amestecarea și amestecarea câmpurilor electromagnetice în ocean și pe fundul mării. |
| 2004 | Wyrtki | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru contribuții fundamentale la înțelegerea circulației generale oceanice a apelor abisale și termoclinale și pentru furnizarea bazei intelectuale pentru înțelegerea noastră a ENSO (El Niño). |
| 2007 | James R Ledwell | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru experimente inovatoare și perspicace folosind hexafluorura de sulf pentru a înțelege difuzivitatea verticală și amestecul turbulent în oceanul deschis. |
| 2010 | Sally Chisholm | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru studiile de pionierat ale organismelor fotosintetice dominante din mare și pentru integrarea rezultatelor ei într-o nouă înțelegere a oceanului global. |
| 2013 | David M. Karl | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru conducere în stabilirea de sisteme multidisciplinare de observare a oceanului, pentru detectarea schimbărilor deceniale ale regimului în ecosistemele pelagice și pentru perspective de schimbare a paradigmei asupra ciclurilor biogeochimice din ocean. |
| 2018 | Roemmich | Text original (engleză)[ arataascunde] Pentru experimente inovatoare și perspicace folosind hexafluorura de sulf pentru a înțelege difuzivitatea verticală și amestecul turbulent în oceanul deschis. |