Jurgen Bona Meyer | |
---|---|
limba germana Jurgen Bona Meyer [1] | |
Numele la naștere | limba germana Jurgen Bona Meyer [1] |
Data nașterii | 25 octombrie 1829 [1] |
Locul nașterii | |
Data mortii | 22 iunie 1897 [1] (67 de ani) |
Un loc al morții | |
Țară | |
Grad academic | doctorat [1] ( 19 iunie 1854 ) |
Alma Mater |
|
Direcţie | Neo-kantianism [1] |
Jürgen Bona-Meyer (25 octombrie 1829, Hamburg - 22 iunie 1897, Bonn) - filozof, profesor, educator german .
Jurgen Bona-Meyer s-a născut în familia unui negustor bogat, în 1842-1849 a studiat la gimnaziul local, în 1849 a intrat la Universitatea din Bonn, unde a studiat medicina, științe naturale și filozofie. Și-a primit doctoratul în 1854 pentru studiul lui Aristotel Thierkunde , scris sub conducerea lui Adolf Trendelenburg . În timpul studiilor, în 1850 a devenit membru al fraternității studențești din Bonn din Franconia. În 1855 a făcut o călătorie lungă la Paris pentru a se familiariza cu filozofia franceză. A început să predea abia în toamna anului 1862, inițial ca un privat de filozofie la Berlin. Din 1868 a fost profesor titular de filozofie la Universitatea din Bonn.
Din 1871, a participat activ la promovarea învățământului public, la inițiativa sa în ianuarie 1881 a fost înființată „Uniunea școlară liberală din provincia Rin și Westfalia”. Din 1877 a luat parte la Deutsche Zeit- und Streitfragen regizat de Golzendorf, pe care l-a editat între 1889 și 1892. În concepțiile sale filozofice, Meyer era apropiat de Friz și dorea să continue Kant în sensul empirismului psihologic, încercând să apere cele trei abilități ale sufletului împotriva atacurilor lui Herbart și să demonstreze că Kant găsise a priori printr-o analiză a posteriori . Este considerat unul dintre primii susținători ai neo-kantianismului.
Principalele lucrări ale lui Meyer: „Zum Streit über Leib und Seele” (Hamburg, 1856), „Voltaire und Rousseau in ihrer socialen Bedeutung” (Berlin, 1856), „Gedanken über eine zeilgemässe Entwicklung der deutschen Universitäten” (Hamburg), „18600”. Ueber Fichtes Reden an die deutsche Nation” (Hamburg, 1862), „Religionsbekenntniss und Schule” (Berlin, 1863), „Kants Psychologie” (Berlin, 1869), „Philosophische Zeitfragen” (Bonn, 1870; ediția a II-a, 44) 187 , „Weltelend und Weltschmerz” (Bonn, 1872), „Zum Bildungskampf unserer Zeit” (Bonn, 1875), „Leitfaden zur Geschichte der Philosophie” (Bonn, 1882), „Der Kampf um die Schule” (Bon82) ; „Probleme der Lebensweisheit” (Berlin, 1887), „Glück und Verdienst” (Bonn, 1887).
Dicționare și enciclopedii |
| |||
---|---|---|---|---|
|